Descriere: Exista o zona in care viata, personalitatea su opera unui mare autor se intrepatrund, luminandu-se reciproc: e genul jurnalului, corespondentei, insemnarilor – nedestinate, in fond, publicului. Dar publicul este adesea mai fascinat de aceasta opera secunda decat de opera insasi.
Iata zona in care se plaseaza volumul de fata. Publicate postum, aceste aforisme si scrisori au revolutionat imaginea conventionala despre Nietzsche si epoca sa: atat imaginea publicului, cat si a criticilor mai recenti ai filozofului. Caci scrisorile acestea, cuceritoare prin franchete si spontaneitate, bogate in anecdotica si pitoresc, arunca o lumina noua asupra personalitatii si creatiei lui Nietzsche. Dupa cum intregesc portretul altor personalitati ale vremii – al lui Richard Wagner, de pilda – si reconstituie atmosfera politica si culturala din Germania si Elvetia celei de-a doua jumatate a secolului al XIX–lea.
Nascute in alta epoca, multe din observatiile cuprinse in corespondenta si aforismele lui Nietzsche sunt totusi extrem de actuale; intuitiile sale se dovedesc a fi profetice.
traducere de Amelia Pavel
Autori: Friederich Nietzsche | Editura: Humanitas | Anul aparitiei: 2007 | Numar de pagini: 156
Jonathan Clements
Lucrarea este o prezentare a vietii si a gandirii celui mai important pesonaj din istoria veche a Chinei, filosoful Confucius. Autorul, un important sinolog britanic, prezinta, intr-un volum sintetic, figura ganditorului care a marcat istoria Chinei pana la instaurarea regimului comunist.
Jacob Needleman
Colectia „Stiinta si Religie“ se adreseaza tuturor celor care doresc sa exploreze potentialitatea unui nou sistem de valori fundat pe dialogul transdisciplinar intre stiinta, religie, arta si societate.Renumit savant in domeniul religiilor comparate, Jacob Needleman este profesor de filosofie la San Francisco State University si autor al numeroase carti.
Emil Cioran
„«De Maistre şi Edgar Poe m-au învăţat să gândesc.» Această mărturisire a lui Baudelaire m-a îndemnat să citesc Serile de la Sankt-Petersburg şi celelalte lucrări ale celui mai pătimaş şi mai intolerant dintre gânditori. Adevărurile lui şi, mai mult încă, nebuniile lui au un farmec de netăgăduit. Un monstru fascinant. La antipod, Valéry seduce prin reţinere. Nici o dogmă, nici un exces nu sunt legate de numele său. N-a păcătuit decât prin eleganţă. Am formulat, în ce-l priveşte, o serie de judecăţi nedrepte, izvorâte dintr-o exasperare impură pe care îmi fac datoria de a o denunţa aici. Textele care urmează, fie despre Michaux, Saint-John Perse, Fondane, Beckett, Eliade, Maria Zambrano, fie despre Borges, Weininger, Fitzgerald, sunt vrând-nevrând capricioase, ca tot ce derivă din admiraţie, din prietenie sau din entuziasm necontrolat.“