Arta razboiului

Autor: Immanuel Kant

SPRE PACEA ETERNA

Cartea este singurul eseu de drept international al lui Kant si trateaza tema mereu actuala a pacii. Este lucrarea cea mai citita si mai des citata dintre lucrarile kantiene care, in afara de filosofi, a trezit interesul multor politicieni si juristi si si-a facut locul in discursurile unor sefi de state din zilele noastre. Prezinta o strategie bazata pe un program de articole publice si secrete spre a ajunge la mult visata pace eterna.

Alain de Botton

Consolarile filozofiei

Consolarea filozofiei originala (la singular), scrisa de Boetius in anul 524 d.Hr., reprezenta o serie de controverse in care Filozofia, intruchipata de o femeie, sustinea un punct de vedere paradoxal: ca nenorocirea este preferabila norocului, fiindca le da oamenilor o lectie buna, in timp ce acesta din urma ii pacaleste intruna, facandu-i sa spere la fericirea lumeasca, atat de efemera si iluzorie. (De remarcat, in paranteza, ca in acea lucrare a fost enuntata pentru prima data fara echivoc ideea ca iubirea pune lumea in miscare.) Consolarile filozofiei (la plural) ale lui Alain de Botton reprezinta mai mult decat un ecou peste secole al “originalului”. Si nici nu suna a text filozofic tipic. S-ar zice, mai degraba, ca suna asa cum ne asteptam sa sune intelepciunea, adica enuntand fermecator, inteligent si surprinzator de instructiv cateva meditatii personale care ne fac sa ne revizuim parerile despre lucruri (daca nu cumva ni le rastoarna cu totul). Romanele-eseuri ale lui Alain de Botton (Despre iubire. Roman, 1993; Miscarea romantica: Sexul, cumparaturile si romanul, 1994; Saruta si spune. Roman, 1995; Cum iti poate schimba viata Proust, 1997) sunt niste ...

Heinrich Zimmer

Filozofiile Indiei

„Filozofia indiană, ca şi cea occidentală, împărtăşeşte informaţii privitoare la structura şi puterile măsurabile ale psihismului, analizează facultăţile intelectuale ale omului şi operaţiile minţii sale, evaluează diverse teorii ale înţelegerii omeneşti, stabileşte metodele şi legile logicii, clasifică simţurile şi studiază procesele prin care experienţele sunt sesizate şi asimilate, interpretate şi înţelese. Filozofii indieni, ca şi cei din Occident, se pronunţă asupra valorilor etice şi normelor morale. Dar preocuparea ei a fost întotdeauna nu informarea, ci transformarea: o prefacere radicală a naturii omului şi, cu ea, o reînnoire a modului său de a înţelege atât lumea exterioară, cât şi pe cea a propriei sale existenţe; o transformare pe cât de completă cu putinţă, astfel încât să poată duce, dacă e încununată de succes, la o totală convertire sau renaştere. Între timp, filozofiile noastre academice de factură laică se preocupă mai degrabă cu informarea decât cu transformarea salvatoare de care au nevoie sufletele noastre. Şi tocmai acesta e motivul pentru care o privire spre chipul Indiei ne poate ajuta ...