Balade vesele şi triste

Markó Béla

A kert erotikája / Erotica grădinii

Ilustraţia copertei: Simona Tănăsescu „Markó Béla, bărbatul cu barbă şi ochelari, grav ca unul dintre bărbaţii iluştri de altădată pe care îi mai vedem numai în tablourile din muzee, era în 1980, când l-am întâlnit prima dată, un tânăr senin, îndrăgostit de poezie ca de o femeie. Versurile sale, scrise în maghiară şi traduse în română, se remarcau prin densitate, într-o perioadă în care era la modă superficialitatea voioasă. Am urmărit apoi, de la distanţă, timp de treizeci de ani, evoluţia ca poet a lui Markó Béla, despre care credeam, cu inima strânsă, că va abandona scrisul. Cum să mai facă ascensiuni cineva care târăşte peste tot după el piatra de moară a politicii? Şi totuşi — ce surpriză frumoasă! — nu s-a întâmplat aşa. Sonetele din volumul Erotica grădinii sunt o dovadă clară că autorul s-a realizat în timp ca poet, optând pentru o combinaţie goetheană de reflecţie şi joc, de observare a naturii şi metafizică. Când vede o gâză zbătându-se în mâna unui copil, el se gândeşte la fiinţa omenească prinsă în mâna lui Dumnezeu.“ Alex. Ştefănescu MARKÓ BÉLA (n. 8 ...

ANTONESEI, Liviu

APARITIA, DISPARITIA SI ETERNITATEA EONEI.

Noaptea - pe strazile reci si lucioase. Daca ma intalnesti singur si grabit inseamna ca ma cauta din nou ipocrita Doamna si incerc sa-i amestec caile pe fasia de asfalt si sa desir funia groasa de canepa neagra, de rafie manileza, de… Atunci-sa nu ma opresti.

Radu Aldulescu

Ana Maria si ingerii

Mama Anei Maria, Mariana, a fugit din Romania in 1987 si a locuit la Viena douazeci de ani. Cei mai importanti ani din viata ei. O perioada in care, alaturi de fiica ei, a incercat sa-si infrunte destinul si sa lupte cu boala necrutatoare a copilei. O boala cu nume de fiara: Lupus. O viata de om, la sfirsitul careia ramin amintiri si o marturisire facuta intregului univers. Din dragostea si durerea unei mame s-a scris aceasta carte, care nu este doar o poveste adevarata, ci si un act de curaj. Curajul Marianei de a-si dezvalui cele mai intime trairi si suferinte si curajul scriitorului, Radu Aldulescu, de a transforma realitatea in fictiune. ”Romanele lui Radu Aldulescu au irupt in peisajul literar romanesc cam asa cum a aparut Rasputin la curtea Tarului Nicolae, intrind cu opincile noroite in fitele parfumate si inzorzonate ale optzecismului, bagindu-si palmele muncite pe sub fustele Tarinei proza scurta si, in general, netinind cont de „progresele“ tactice/teoretice ale prozei momentului. Dupa ani buni de antrenament intru rafinarea ce tinea loc de sinceritate, intru esopismul ridicat la rang de arta, apare un Aldulescu frust, decupat parca atunci din lumea pe care o ...