Descriere: "Daca vrei sa-l faci pe Dumnezeu sa rada, spune-i ce planuri ai", declara Woody Allen. Sensibil la panseul cineastului, Virgil Mihalcea, profesor de istoria literaturii universale la un liceu bucurestean din anii nouazeci, traieste fara o agenda anume. Cvadruplu divortat, cu ambitii de ganganie si destin de euglena, el isi tine orele pe pilot-automat si simte cum il ineaca blazarea. Elevii rad de el, colegii il privesc de sus, directorul l-ar vrea pe faras. Aceasta existenta cenusie se coloreaza violent cand in garsoniera si in viata lui Mihalcea patrunde Carla Bracci, o tanara cu aptitudini de maseuza si fizic de iepuras Playboy. Schimbarea e brusca si totala. In jurul lui Mihalcea incep sa creasca mafioti cu acoperire diplomatica, lichidatori sadici, dealeri harsiti, politisti cu agenda dubla. Totul se transforma intr-un perpetuu joc de masti in care situatiile basculeaza neasteptat. Insa Balul fantomelor nu e doar o farsa din vremea de inceput a traficului de droguri din Romania. Cartea pastiseaza deopotriva retetele thrillerelor de doi bani si ONG-urile cu gesticulatie ineficienta si apetit bugetivor.
Adrian Păunescu
Autor: Colecţia: Un Roman Vinovat de iubire e povestea a doi bărbaţi ce împărtăşesc un destin comun. Andrei Ionescu, actor şi poet renumit, e supus în sanatoriul doctorului Ionescu unei terapii prin somn, considerându-se (şi fiind considerat de medicul său) „bolnav de iubire“. Întâmplările prezentului narativ, fragmentate de o reţea alambicată de divagaţii eseistice, flash-backuri şi pagini de jurnal, sunt plasate în preajma Crăciunului din 1989, înainte de izbucnirea Revoluţiei. Situaţia din ţară e apăsătoare, sărăcia e generalizată, Securitatea veghează, implacabilă, şi singurul refugiu din faţa fricii şi a nebuniei pare a fi acest sanatoriu izolat în munţi, undeva, lângă Braşov. Principala problemă a pacientului Andrei Ionescu pare a fi un complex de vinovăţie – acesta se simte „vinovat de iubire“ şi răspunzător pentru toate femeile pe care le-a iubit în viaţa lui. O parte din jurnalul său înfăţişează relaţiile trecute, cu detalii care variază de la scene intime la pagini introspective, în care bărbatul îşi analizează sentimentele, începând din adolescenţă până la deplina sa maturitate. ...
Mircea Eliade
Fidel abstragerii din cotidian a eroilor prozei sale fantastice, Mircea Eliade ofera cu romanul "Domnisoara Christina" (1936) o varianta moderna a povestilor cu strigoi, omniprezente in folclorul romanesc. Numai ca in "povestea" sa accentul cade nu atat pe groaza celor vii in fata mortilor in viata, ca in romanul gotic, cat pe misterul intrepatrunderii dintre lumea de aici si cea de dincolo. Asa se face ca toate personajele adunate in casa de la tara a familiei Moscu sunt asaltate de jocul semnelor palpabile venite din acel altundeva, care li se strecoara in incaperi si in suflet, intorcandu-i spre intimplari de demult, ravasindu-le viata si cerandu-si tributul. Maiestria autorului sta in firescul straniu cu care impleteste cele doua lumi, iar insondabila adancime a acestui mister intre mistere e potentata aici de dulcele fior de care ne lasam cuprinsi cu totii: personaje, autor si cititori deopotriva.
Herta Muller
Încă de pe atunci vulpea era vânătorul.
Gardul fabricii şi casele sunt înconjurate de zidurile oraşului, iar dincolo de acesta sunt lanurile unduitoare de grâu, nesfârşite, mărginite de Dunărea ce nu poate fi traversată decât sub tirul grănicerilor. Dacă lumea este doar o inimaginabilă şi apăsătoare înşiruire de închisori concentrice, în care-ţi ispăşeşti condamnarea pe viaţă, mai eşti, de fapt, în viaţă? Sau te amăgeşti mimând umanitatea într-un cotidian pe care nici frumuseţea inocentă a naturii nu-l poate lumina, când relaţiile dintre oameni sunt denaturate de suspiciune, când victimele nu pot să scape decât dacă devin, la rândul lor, vânători de oameni? Răspunsurile pe care şi le dau la aceste întrebări obsedante, niciodată formulate explicit, îi împart pe actorii acestei lumi în două tabere. Însă şi unii, şi alţii trebuie să poarte măşti. „O confruntare insolită cu spaimele totalitarismului. Un roman despre coerciţiile regimului dictatorial, despre manipularea prin frică şi, mai ales, despre ce face frica din om. O carte despre atmosfera terifiantă creată de Securitate.“ (Süddeutsche Zeitung)