-20%CEASORNICARUL ORB
Descriere: Cartea pe care ar fi scris-o Darwin daca ar fi trait in zilele noastre
Richard Dawkins a adus evolutia la zi. (The Times) Dupa 150 de ani, teoria evolutiei prin selectie naturala continua sa lase iluzia ca e usor de inteles - si in genere e gresit inteleasa, ba chiar e inca respinsa de un numar surprinzator de mare de oameni, in ciuda dovezilor zdrobitoare in favoarea ei care s-au adunat de la Darwin incoace. In Ceasornicarul orb Richard Dawkins isi asuma sarcina de a explica in detaliu pentru publicul larg tot ce pare la prima vedere imposibil de explicat pe cale naturala: aparitia primelor forme de viata pe Pamant, dezvoltarea organelor complexe cum sunt ochii sau aripile, asa-zisele verigi lipsa" despre care vorbesc paleontologii, precum si numeroase aspecte stranii ale lumii vii. Cheia explicatiilor lui Dawkins e intelegerea corecta a caracterului treptat, pas cu pas, al evolutiei si a raportului dintre intamplare (mutatia genetica) si determinism (selectia naturala). Ceasornicarul orb e o demonstratie de forta intelectuala care isi are locul, alaturi de Originea speciilor, intre marile carti de biologie.
Autori: Richard Dawkins | Editura: Humanitas | Anul aparitiei: 2009 | ISBN: 978-973-50-2461-1 | Numar de pagini: 408 | Categorie: Stiinta
Karte.ro va recomanda:
Albert Einstein
Devenita simbol al stiintei, mai mult, simbol al unei intelepciuni care depaseste frontierele stiintei, ajungand la intrebarile esentiale despre ordinea universului si rostul nostru pe pamant, figura lui Einstein continua sa exercite o fascinatie fara egal, atat asupra oamenilor de stiinta, cat si asupra profanilor, cuceriti de clarviziunea, nonconformismul si umorul sau. Cum vad eu lumea reuneste articole si conferinte ale lui Einstein, definitorii pentru calea urmata in cercetarile sale stiintifice, pentru personalitatea si viziunea lui asupra lumii, texte prin care savantul a urmarit sa se apropie de publicul larg, fara a lasa in umbra rigoarea fizicianului. La un secol de la descoperirea teoriei relativitatii, problemele puse aici de Einstein sunt inca in actualitate, iar perspectiva lui e un model pentru fizicienii care incearca sa ajunga la o teorie unificata, o teorie " tot ce exista"- ideal caruia Einstein i-a inchinat intreaga viata.
Stephen Hawking
Universul Intr-o Coaja De Nuca
Dupa "Scurta istorie a timpului", celebra carte vinduta in milioane de exemplare, Stephen Hawking continua sa prezinte publicului din intreaga lume ideile sale, alegand pentru "Universul intr-o coaja de nuca" un numar mare de ilustratii prin care sa prezinte cit mai plastic rezultatele obtinute intre timp in fizica fundamentala. Perspectivele pe care Hawking le deschide sint si ele fabuloase: calatoria in timp, viitorul unei omeniri dominate de inteligenta artificiala, soarta finala a universului.Stephen Hawking, unul dintre cei mai influenti ginditori contemporani, e cunoscut nu numai pentru ideile sale indraznete, dar si pentru modul clar si plin de spirit in care stie sa le exprime. "Universul intr-o coaja de nuca" ne poarta catre frontierele fizicii actuale, acolo unde realitatea e deseori mai stranie decit fictiunea, pentru a explica publicului larg pricipiile care guverneaza universul. Peisajul e fantastic: particule, suprafete si corzi se misca in unsprezece dimensiuni, gaurile negre se evapora si dispar, luind cu ele taina lor, iar saminta din care s-a nascut universul e o infima coaja de nuca.
HARRIS, Sam
CUM POATE DETERMINA STIINTA VALORILE UMANE
In cartea de fata, Sam Harris propune o reevaluare a categoriilor si valorilor morale din perspectiva stiintei. Teza lui Harris este ca, daca exista o moralitate, sau o valoare intrinseca a faptelor, de vreme ce stiinta e cea mai in masura sa stabileasca faptele, atunci tot ea are datoria sa stabileasca si adevarurile si valorile morale. Nu mai este momentul ca stiinta doar sa descrie compor-tamentele umane si sa nu intervina in controversele legate de valorile morale. Din perspectiva aceasta, Harris concepe morala ca pe o ramura subdezvoltata a stiintei. Premisa cartii este cat se poate de simpla: bunastarea oamenilor, sustine Harris, depinde de evenimentele din lume si de starile creierului uman. Or, oamenii de stiinta, in special cei implicati in cercetarile neurostiintelor, stiu deja destul despre creierul uman, astfel incat sa poata trasa distinctii clare intre diferitele moduri de viata sociala si sa le claseze ca mai bune sau mai rele, in functie de cat de departe sunt de adevarul faptelor si deci de moralitate. Pentru ca de fapt, spune Harris, scopul stiintei trebuie sa fie imbunatatirea calitatii vietii, dar acesta nu poate fi atins decat printr-o etica intemeiata ...