Descriere: Anul 1104. Mormântul lui Hristos a fost descoperit cu şapte secole în urmă, dar Biserica se află în căutarea altei sepulturi, în Ierusalim... Un mormânt anonim care bântuie memoria anumitor iniţiaţi. O legendă spune că Isus, urmărit de romani după crucificarea fratelui său geamăn Toma, s-ar fi ascuns timp de trei zile şi trei nopţi în ultimul locaş al fratelui lui... şi că a desenat pe giulgiul acestuia cele cinci Semne ale celui mai de nepătruns secret al omenirii... ecuaţia nemuririi! Şi atunci, între Biserică şi Templieri a pornit un lung război ocult din care istoria nu a reţinut decât puţine evenimente. Cine mai ştie astăzi, în zilele noastre, că o miliţie papală numită Gardienii Sângelui i-a persecutat pe toţi legatarii Secretului lui Isus? Şi că un asasin înverşunat, aflat în solda suveranului pontif Pascal, i-a urmărit în Champagne pe ultimii descendenţi ai lui Hugues de Payns, fondatorul Ordinului? Templierii erau singurii care ştiau că acronimul I.N.R.I. ascundea mărturia de iubire a lui Hristos. O ştiinţă magnifică, o ştiinţă care putea oferi umanităţii cel mai generos dintre daruri: nemurirea.
Autori: Didier Convard | Editura: Rao | Anul aparitiei: 2010 | ISBN: 9786068251073 | Numar de pagini: 364 | Categorie: Roman istoric
Sanda Golopentia
Fluviul Alfeu, spune legenda, curge prin Marea Mediterană şi iese pe uscat, pe o insulă, undeva nu departe de Siracuza. Roger Caillois şi-a asemuit revenirea la obiectele-zâne ale copilăriei, la lumea naturii şi, îndeosebi, a pietrelor, după treizeci de ani petrecuţi în universul cărţilor şi al disputelor livreşti, cu fluviul cel încăpăţânat. Pentru mine, fluviul acesta încordat funcţionează ca emblemă a exilului fără adaptări excesive. S-a îndârjit să rămână compact, în milscare, să nu se „dizolve” în valuri. Se va fi sărat câtva, pe parcurs. Dar ajuns pe malul celălalt, Alfeu curge încă şi se va înmormânta în cele din urmă pierzându-se în pământ, iar nu în apă, cum ar fi fost să fie. Cerbicie acvatică de care mă bucur ca de un talisman.
Wolfram zu Mondfeld, Barbara zu Wertheim
NU LUPTA ÎN ARENĂ, CI VIAŢA ÎNSĂŞI REPREZINTĂ UN EXAMEN! Ne aflăm în anul 808 de la înfiinţarea Romei. La două mile nord-vest de oraşul Puteoli, între câmpuri mănoase şi vii bogate se află vila domnului Gladius Felix. Aici soseşte un tânăr barbar, ca sclav - şi gladiator. Căci aici sunt pregătiţi luptătorii pentru arenele imperiului pentru a aduce stăpânilor lor faimă şi onoare. I se spune Scorpio. Arma sa este tridentul. Scopul său este să lupte în Colloseumul din Roma, sub privirile augustului Nero Cezar. Dar norocul zeiţei Fortuna este la fel de schimbător ca toanele publicului. Şi tânărul gladiator va fi nevoit să constate că cel mai greu examen nu este cel al luptei din arenă, ci cel al vieţii.
Franck Ferrand
Un rege ― Francisc I ― care se gândeşte mai mult la iubirile şi la vânătorile sale decât la viitorul Franţei. O regentă ― Louise de Savoia ― care ţine strâns în mâini frâiele Statului şi care manevrează în culise contra visului italian al fiului ei. O regină în devenire, Marguerite, care-şi iubeşte fratele prea mult şi care ar dori să dirijeze conştiinţele tuturor… Vărul-conetabil al Franţei, Charles de Bourbon, despre care se şopteşte pe la colţuri c-ar fi pactizat cu împăratul Carol Quintul şi cu regele Angliei, Henric VIII… Doi fraţi, ambii tineri scutieri, azvârliţi în marea istorie şi într-o aventură care le dă peste cap existenţele. Un rege-prizonier. Nişte copii dispăruţi în condiţii stranii. Alţi copii, de sânge regesc, lăsaţi ostatici. Pasiuni înflăcărate, răsturnări de situaţii, trădări, execuţii. O iubire interzisă. O alta incestuoasă. Plus Diane de Poitiers, care, cu ascendentul ei enigmatic, ştie să câştige inima unui rege capricios, instituind astfel ceea ce s-a numit „Curtea doamnelor“. Regenta neagră este prima carte dintr-o miniserie ― Curtea doamnelor ― dedicată ...