- Arta, ghiduri, enciclopedii
- Sociologie
- Manuale Auxiliare, Culegeri, Teste, Exercitii
- Anticariat
- Autoeducare
- Beletristica
- Business, economie
- Calculatoare, informatica
- Carte copii
- Carte straina
- Comunicare, jurnalism
- Critica literara, eseistica
- Dictionare, limbi straine
- Filozofie
- Din Antichitate
- Modernitate
- Germana
- Hobby
- Istorie
- Manuale scolare, pedagogie
- Medicina, sanatate, alimentatie
- Memorii, jurnale, biografii
- Mister, stiinte oculte
- Poezii
- Politica, drept
- Psihologie, psihanaliza
- Religie
- Science-Fiction
- Stiinta
- Altele
- Diverse
Consolarile filozofiei
Descriere: Consolarea filozofiei originala (la singular), scrisa de Boetius in anul 524 d.Hr., reprezenta o serie de controverse in care Filozofia, intruchipata de o femeie, sustinea un punct de vedere paradoxal: ca nenorocirea este preferabila norocului, fiindca le da oamenilor o lectie buna, in timp ce acesta din urma ii pacaleste intruna, facandu-i sa spere la fericirea lumeasca, atat de efemera si iluzorie. (De remarcat, in paranteza, ca in acea lucrare a fost enuntata pentru prima data fara echivoc ideea ca iubirea pune lumea in miscare.)
Consolarile filozofiei (la plural) ale lui Alain de Botton reprezinta mai mult decat un ecou peste secole al “originalului”. Si nici nu suna a text filozofic tipic. S-ar zice, mai degraba, ca suna asa cum ne asteptam sa sune intelepciunea, adica enuntand fermecator, inteligent si surprinzator de instructiv cateva meditatii personale care ne fac sa ne revizuim parerile despre lucruri (daca nu cumva ni le rastoarna cu totul).
Romanele-eseuri ale lui Alain de Botton (Despre iubire. Roman, 1993; Miscarea romantica: Sexul, cumparaturile si romanul, 1994; Saruta si spune. Roman, 1995; Cum iti poate schimba viata Proust, 1997) sunt niste meditatii extinse si mai putin niste povestiri, iar eseurile propriu-zise, cum sunt cele din cartea de fata, ilustreaza gandirea profunda cu momente ale vietii de zi cu zi, familiare tuturor, facand-o astfel mai usor accesibila chiar si cititorilor mai putin ispititi de filozofie.
Autori: Alain de Botton | Editura: Curtea Veche | Anul aparitiei: 2006 | Numar de pagini: 240
Karte.ro va recomanda:
Trad. GHIU Bogdan
INTR-O BUNA ZI, VEACUL VA FI, POATE, DELEUZIAN. (Michel FOUCAULT - Theatrum philosophicum, 1970) Filosof si politolog - sarac in discipoli in propria tara mai cu seama din pricina neglijarii sistematice a relatiei magistru-discipol (una in care alti colegi de breasla excelau), dar bucurandu-se de o larga audienta in spatiul de limba engleza -, Gilles Deleuze (1925-1995) a studiat filosofia la Sorbonne, in perioada 1944-1948, ani care aveau sa-l apropie de Michel Butor, Michel Tournier si Francois Chatelet. Si-a castigat dreptul de a profesa filosofia in invatamant (agregation) in anul 1948, dupa care, pana in anul 1957, a predat in mai multe licee. Perioada 1957-1960 si-o petrece la catedra de istoria filosofiei a Universitatii Sorbonne. Au urmat patru ani (1960-1964) de activitate de cercetare in cadrul Centre Nation
Arthur Schopenhauer
'Multe milioane de oameni aspira la binele comun si, prin aceasta, la binele individului. Cu toate acestea, mai multe milioane de suflete sunt sacrificate pentru interesul general. [...] Actiunile sunt masura caracterului nostru. Pentru lucrurile importante, oamenii isi iau precautii; in gesturi mici apare natura lor, deoarece nu-si dau osteneala sa se mai ascunda.'
Arthur Koestler, Albert Camus
Reflectii asupra pedepsei cu moartea.
Scrise la cea mai înaltă tensiune etică, aceste reflecţii despre pedeapsa capitală ale celor doi mari moralişti care au fost Albert Camus şi Arthur Koestler fac parte din tot ce s-a scris mai adânc şi mai onest în veacul al douăzecilea. Sunt pagini destinate să zguduie certitudinile filistine şi să ne înalţe deasupra a tot ce ţine de prejudecată, indiferenţă, conformism şi tabu. Ele au fost scrise atunci când problema abolirii pedepsei cu moartea agita puternic scena europeană, dar îşi păstrează şi îşi vor păstra mereu actualitatea, atât pentru ţările unde pedeapsa capitală este încă aplicată, cât şi pentru cele unde abolirea ei este pusă recurent în discuţie(Vladimir Tismaneanu)
