Descriere: Ce este constiinta si ce face ea mai exact, in masura in care face ceva? Cum se poate ca activitatea electrica a milioane de celule cerebrale sa genereze experienta noastra asupra lumii? Constiinta, „ultimul mare mister al stiintei”, a devenit in momentul de fata un subiect disputat, cercetarile noi si incitante din stiintele cognitive facand acest domeniu accesibil biologilor, neurologilor, psihologilor si filosofilor.
Aceasta captivanta introducere in domeniu ia in discutie problema masurii in care dispunem cu adevarat de liber arbitru, precum si pe cea a factorilor responsabili cu generarea sentimentului identitatii, analizand o parte dintre teoriile cheie din domeniu, laolalta cu experimente recente asupra actiunii si constiintei, vederii si atentiei, starilor alterate ale constiintei sau cu cele care tin de efectele leziunilor cerebrale si drogurilor.
Intrebandu-se daca nu cumva si constiinta insasi este o iluzie, Susan Blackmore explica dificultatile majore cu care oamenii de stiinta si filosofii se confrunta in incercarea de a acoperi prapastia enorma dintre lumea fizica si trairile dumneavoastra intime legate de aceasta.
Autori: Susan Blackmore | Editura: All | Anul aparitiei: 2010 | Numar de pagini: 176
Un film de Gabriel Liiceanu şi Sorin Ilieşiu
Un film de Gabriel Liiceanu şi Sorin Ilieşiu Comentariul: Gabriel Liiceanu Imaginea şi montajul: Sorin Ilieşiu Muzica: Andrei Tănăsescu Filmat la Paris între 18 şi 20 iunie 1990. În iunie 1990, mansarda lui Cioran din rue de l'Odeon s-a transformat pentru trei zile în... platou de filmare: cel care o viaţă întreagă se mărturisise prin scris consimţea acum întâia oară s-o facă în faţa camerelor de luat vederi. Cioran a fost supranumit ''scepticul de serviciu al unei lumi în declin'', ''nihilistul veacului'', ''the king of pessimists'', ''procurorul speciei umane în procesul interminabil care s-a deschis între om, Dumnezeu şi lume''
Arthur Schopenhauer
'Multe milioane de oameni aspira la binele comun si, prin aceasta, la binele individului. Cu toate acestea, mai multe milioane de suflete sunt sacrificate pentru interesul general. [...] Actiunile sunt masura caracterului nostru. Pentru lucrurile importante, oamenii isi iau precautii; in gesturi mici apare natura lor, deoarece nu-si dau osteneala sa se mai ascunda.'
Heinrich Zimmer
„Filozofia indiană, ca şi cea occidentală, împărtăşeşte informaţii privitoare la structura şi puterile măsurabile ale psihismului, analizează facultăţile intelectuale ale omului şi operaţiile minţii sale, evaluează diverse teorii ale înţelegerii omeneşti, stabileşte metodele şi legile logicii, clasifică simţurile şi studiază procesele prin care experienţele sunt sesizate şi asimilate, interpretate şi înţelese. Filozofii indieni, ca şi cei din Occident, se pronunţă asupra valorilor etice şi normelor morale. Dar preocuparea ei a fost întotdeauna nu informarea, ci transformarea: o prefacere radicală a naturii omului şi, cu ea, o reînnoire a modului său de a înţelege atât lumea exterioară, cât şi pe cea a propriei sale existenţe; o transformare pe cât de completă cu putinţă, astfel încât să poată duce, dacă e încununată de succes, la o totală convertire sau renaştere. Între timp, filozofiile noastre academice de factură laică se preocupă mai degrabă cu informarea decât cu transformarea salvatoare de care au nevoie sufletele noastre. Şi tocmai acesta e motivul pentru care o privire spre chipul Indiei ne poate ajuta ...