Descriere: O carte despre structura socială de clasă a societăţii româneşti poate părea astăzi anacronică în condiţiile în care astfel de studii sunt umbrite de o veche uzură ideologică dogmatică. Pentru autorii acestui volum constituirea clasei mijlocii în România a fost de la început o provocare majoră pe care societatea românească în tranziţie postcomunistă a pus-o în faţa cunoaşterii sociologice. Emergenţa şi dezvoltarea clasei mijlocii au fost percepute ca o temă „umbrelă” ce acoperă o arie tematică privilegiată, de mare interes ştiinţific, de la stări şi mecanisme structurale la atitudini, comportamente, opinii ale indivizilor şi grupurilor sociale.
Substanţa argumentelor aduse în lucrare susţine legitimitatea unei paradigme sociologice a constituirii clasei mijlocii în societatea românească, având următoarele componente:
a) definirea conceptuală a clasei mijlocii pe baza unei sinteze a abordărilor clasice şi recente;
b) analiza emergenţei clasei mijlocii în contextul crizei „servajului feudal” şi a pătrunderii capitalismului în spaţiul Europei răsăritene;
c) dezvăluirea profilului clasei mijlocii din perioada interbelică, punct de plecare al unor „permanenţe istorice” în fizionomia acestei clase;
d) analiza procesului de destructurare a clasei mijlocii în perioada comunistă cauzată de instaurarea socialismului de stat, instituţionalizarea capitalului politic şi contraselecţia clasei mijlocii; investigarea procesului de raţionalizare a socialismului de stat poststalinist şi ascendenţa competenţelor; inventarea conceptului de omogenizare socială şi impactul asupra clasei mijlocii;
e) analiza tranziţiei postcomuniste şi a renaşterii clasei mijlocii ca urmare a transformărilor în structura proprietăţii, profilul ocupaţiilor şi structura sistemului de educaţie; o evaluare macrosocială a autopoziţionării în funcţie de caracteristici personale ale stilului de viaţă, cât şi de percepţia mai generală a stratificării în societatea românească de astăzi completată de o investigaţie empirică a imaginii populaţiei asupra clasei mijlocii pun în lumină o serie de predictori semnificativi surprinzători ai percepţiei apartenenţei de clasă mijlocie, cum sunt profesionalizarea muncii, dotarea gospodărească şi, implicit, stilul de consum, în vreme ce unele criterii „aşteptate”, precum influenţa antreprenoriatului, nivelul de educaţie, averea, veniturile nu se cimentează semnificativ într-o conştiinţă de clasă mijlocie.
Lucrarea se adresează unui public larg de cititori interesaţi de evoluţia societăţii româneşti contemporane în direcţia diversificării ocupaţionale, stilurilor de viaţă, al schimbărilor în statutul averilor şi al proprietăţii, al semnificaţiei stimei de sine în poziţionarea şi auto-poziţionarea de clasă mijlocie.
Autorii
Autori: Ioan Marginean, Maria Larionescu, Gabriela Neagu | Editura: Economica | Anul aparitiei: 2007 | ISBN: 978-973-709-341-7 | Numar de pagini: 256
Septimiu Chelcea
Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative, editia a III-a.
Această ediţie a fost întregită cu un capitol despre „studiul cazului” ca strategie de cercetare a vieţii sociale şi cu un subcapitol despre forma scurtă a biografiilor – „povestirea vieţii”, o abordare calitativă de colectare a informaţiilor privind experienţele subiective ale persoanelor. Am dezvoltat discursul introductiv referitor la cunoaşterea ştiinţifică şi am multiplicat exemplele din cercetările pe care le-am realizat în ultimii ani, ca şi din unele studii relevante fie pe plan naţional, fie pe plan internaţional. Bibliografia a fost completată cu lucrări de specialitate recent apărute. Autorul
Mionel Viorel
Segregarea urbană. Separaţi dar împreună.
Este destul de facil să enumeri lucrurile care par să aparţină oraşului. Scuaruri, parcuri şi pizzerii care clocotesc de oameni. Cafenele stradale şi restaurante etnice. Magazine universale elegante. Metrouri şi pasaje. Autobuze, tramvaie şi troleibuze. Trotuare neastâmpărate. Strigătele comercianţilor stradali. Zgomotul traficului. Zgârie-nori îndrăzneţi. Mall-uri şi parcuri industriale. Edificii sportive gigantice precum stadioanele. Oameni îmbrăcaţi nonconformist sau revoltător. Magazine stradale. Slum-uri, ghetouri, cartiere elitiste şi case închiriate. Cerşetori şi drogaţi. Clădiri îmbrăcate în praf şi funingine. Smog. Apa impură de la robinet. Nu trebuie uitate nici sălile de expoziţii, centrele de conferinţe, galeriile de artă sau spaţiile culturale. Colţul găştilor/bandelor, depozitele logistice şi noile centre media. Nici monumentele şi muzeele, ori aleile comerciale şi aeroporturile nu trebuie omise. Şi lista poate continua la nesfârşit. De asemenea, este destul de uşor să enumeri acele adjective care pot da un anumit sens pentru ceea ce sunt oraşele în general. Rapid, tare, zgomotos, îndrăzneţ. Divers, cosmopolit, ...
Diana Loredana Hogas