Descriere: Pana pe la sfarsitul secolului al XIX-lea nu se stiau prea multe despre alcatuirea atomului. In cateva decenii insa, au fost pusi in evidenta electronul, protonul si neutronul, iar in centrul acestei revolutii s-a aflat Laboratorul Cavendish, de la Cambridge, dominat de figura lui Ernest Rutherford. "Descoperirea particulelor subatomice" nu e doar povestea pasionata a acestei suite de experimente istorice, ci si o minunata introducere in fizica. Fara a face apel la formule, Weinberg explica, pe rand, toate notiunile folosite de cei care au descoperit particulele subatomice si reface rationamentele lor. Evitand orice rutina didactica, Weinberg ne apropie de fizica pe o cale surprinzatoare, complementara celor urmate de Gamow si Feynman. "Minunata lume a domnului Tompkins", "Sase lectii usoare" si "Descoperirea particulelor subatomice" sunt trei perspective diferite, toate frapant neconventionale, asupra bazelor fizicii.Steven Weinberg, unul dintre marii fizicieni ai zilelor noastre, este cel care a realizat unificarea campurilor electromagnetice si nuclear slab - probabil cea mai spectaculoasa realizare a fizicii teoretice din ultimele decenii, motiv pentru care a primit, in 1979, Premiul Nobel.
Autori: Steven Weinberg | Editura: Humanitas | Anul aparitiei: 2008 | ISBN: 978-973-50-2226-6 | Numar de pagini: 284
Jared Diamond
VIRUSI, ARME SI OTEL. SOARTA SOCIETATILOR UMANE
Virusi, arme si otel culege cele mai putin vizibile parti ale istoriei umanitatii, expunandu-le cititorului care are curiozitatea de a raspunde la intrebari la care istoria traditionala nu ofera decat rareori si doar intamplator raspunsuri: De ce au ajuns europenii in America, nu amerindienii in Europa? Cum au ajuns oamenii in locuri izolate – ca Insula Pastelui sau Papua Noua Guinee – si cum si-au dezvoltat acolo civilizatii care ne apar astazi primitive si magnifice in acelasi timp? Cum au reusit agricultorii sa inlocuiasca vanatori-culegatorii, si de ce nu s-a intamplat acest lucru peste tot si in acelasi timp? Cum se face ca scrisul a constituit una dintre cele mai puternice arme ale civilizatiilor care s-au impus asupra celorlalte? Jared Diamond ofera cateva raspunsuri foarte convingatoare la toate aceste intrebari, introducandu-l pe cititor intr-o lume fascinanta, in care virusii, armele si otelul au constituit actorii principali in marirea si decaderea popoarelor lumii. - New York Times bestseller; - Premiul Pulitzer; - premiul Aventis pentru cea mai buna carte de stiinta; - carte premiata de National Geographic; - documentar realizat dupa carte de National ...
Desmond Morris
Un studiu clasic despre cum se adaptează animalele din noi la junglele de beton ale oraşelor. "Nu trebuie să comparăm locuitorul oraşului cu un animal sălbatic, ci cu un animal captiv. Animalul uman modern numai trăieşte în condiţiile naturale ale speciei lui. Capturat, însă nu de vreun colecţionar, ci de propria sa inteligenţă sclipitoare, s-a aruncat singur într-o uriaşă menajerie agitată, unde este într-un continuu pericol de a ceda tensiunii. Însă, în pofida presiunilor, avantajele sunt enorme. Gradina zoologică, precum un părinte uriaş, are grijă de ocupanţii ei: le oferă mâncare, apă, adăpost, igienă şi asistenţă medicală; problemele fundamentale ale supravieţuirii sunt reduse laminim. Rămâne, astfel, mult timp liber. Cum este folosit acest timp într-o grădină zoologică neumană, variază, bineînţeles, în funcţie de specie. Unele animale se relaxează liniştite şi dormitează la soare; pentru altele, din contră, inactivitatea prelungită este din ce în cemai greu de suportat. Dacă eşti un locuitor al grădinii zoologice umane, inevitabil faci parte din a doua categorie. Deoarece ai un creier în esenţă explorator ...
Simon Singh
„Am descoperit o demonstraţie cu adevărat minunată, dar nu am aici destul spaţiu pentru a o scrie.“ Acestea sunt cuvintele notate de ilustrul matematician Pierre de Fermat pe marginea unei pagini din ediţia Aritmeticii lui Diofant, în 1637. Vreme de 358 de ani, marii matematicieni ai lumii au încercat în zadar să găsească demonstraţia teoremei lui Fermat, devenită simbol al misterului matematic. Eforturile lor au condus la deschiderea unor noi domenii de cercetare şi au făcut, în acelaşi timp, ca perspectiva dezlegării enigmei să devină un fel de Fata Morgana. În 1995, englezul Andrew Wiles reuşeşte ceea ce părea până atunci imposibil. Demonstraţia lui nu numai că rezolvă cea mai celebră problemă matematică, dar stabileşte legături adânci între domenii aparent îndepărtate ale matematicii. Cartea lui Simon Singh e povestea minunată a căutării demonstraţiei teoremei lui Fermat, precum şi povestea dezvoltării matematicii înseşi, spusă pe înţelesul tuturor.