Pret: 35,00 RON
Pret: 31,50 RON
Disponibil in 1-3 zile!

-10%
Entering Space: colonizarea spatiului cosmic .

Descriere: Am cartea asta de cativa ani si, desi nu este usoara ( e scrisa de un inginer ), am recitit-o cu aceeasi placere ca si prima data.

Cateva cuvinte despre scriitor, Robert Zubrin este inginer aeronautic de renume, fondator al societatii Marte, care se ocupa de studierea posibilitatilor de explorare si colonizare ale Planetei Rosii si al companiei Pioneer Astronautics, ce ofera studii si tehnologii pentru explorarea spatiului cosmic.

Cartea de fata este considerata cea mai importanta lucrare a sa despre spatiu si posibilitatile reale ale explorarii umane, crearea unei civilizatii cosmice fiind pasul urmator pe care autorul considera ca trebuie sa il faca omul in dezvoltarea sa.

Zubrin isi incepe pledoaria prin a arata ca toate civilizatiile care au stagnat de-a lungul istoriei, precum Egiptul antic sau China imperiala,si-au gasit la un moment dat sfarsitul.
Societatile care au progresat au fost cele care au fost impinse spre progres :
 Razboiul, cu toata forta sa distructiva, a constituit o forta motrice a progresului datorita cursei inarmarilor care a dus la acelerarea dezvoltarii tehologice. In plus, necesitatea militara a impulsionat reformele sociale de tipul alfabetizarii sau sanatate publica.
 Tensiunea frontierelor a constituit o motivatie si mai importanta : oamenii au fost nevoiti sa se confrunte cu regiuni noi,ce contin posibilitati si cunostinte noi. Astfel, de-a lungul istoriei, societatile cel mai progresiste au fost cele ale “marinarilor” : cretanii,fenicienii,grecii, evreii, olandezii, englezii, americanii.

Toate astea insa au luat insa sfarsit; habitatele fizice ale Pamantului sunt sub control, odata cu incheierea razboiului rece tensiunile militare au fost in general eliminate, iar planeta, spune autorul, se gaseste in fata unei unificari efective. Dar omenirea are nevoie de provocari ca sa poata supravietui. Lipsita de provocari va fi lipsita de schimbare,de inovatii, intr-un cuvant va fi lipsita de libertate. O omenire lipsita de provocari va fi lipsita de umanitate.
Astfel, telul aventurarii in spatiu este reinnoirea speciei prin acceptarea provocarii de a crea civilizatii noi pe lumi noi.

Dar de unde sa incepem ? Ce corp ceresc ar trebui sa fie primul nostru camin ?

Pentru unii raspunsul este Luna – cu indiscutabilul avantaj al distantei si cu resurse care ii confera un avantaj enorm ca destinatie pentru colonizarea dincolo de spatiul orbital geocentric, unde nu exista materii prime cu care sa se poata lucra. Suprafata lunara contine oxigen,siliciu,fier, titan si multe alte elemente care pot fi folosite pentru a fabrica o parte din consumabile, combustibili de rachete, sisteme de producere a electricitatii si materiale de constructie pentru coloniile lunare sau activitati asociate.Din pacate insa, lipsesc substante vitale vietii ca gruparile organice, hidratii,carbonatii, iar hidrogenul carbonul si azotul se gasesc in cantitati foarte reduse (exista inca o intreaga discutie referitoare la existenta apei pe Luna, gasiti detaliile in carte ).. Mai mult decat atat, Luna nu are atmosfera, deci suprafata ei nu este protejata de eruptiile solare.

Totusi, avand motivatia exploatarii solului lunar si a exportului unor marfuri pe Pamant, in ultimii ani au fost propuse doua planuri pentru sustinerea colonizarii Lunii . In ambele cazuri este vorba despre energie si anume de construirea de centrale electrice pe Luna.

Primul concept se refera la fabricarea de retele solare pe Luna folosind materialele locale, instalarea retelelor pe solul lunar si transmiterea energiei pe Pamant prin asa numitii sateliti helio-energetici. Acestia ar emite electricitatea produsa solar, prin microunde spre Pamant, unde este receptionata si apoi convertita in curent electric alternativ pentru reteaua consumatorilor. In favoarea acestei idei vin mai multe argumente:
 in spatiu energia solara este disponibila 24 de ore fara sa fie diminuata de efectul atenuator al atmosferei Pamanutului;
 in plus, pe cand majoritatea retelelor solare sunt fixe ca orientare, o retea solara orbitala poate urmari cu usurinta Soarele. Astfel, o retea orbitala solara poate produce in medie o energie de 6 ori mai mare decat decat o retea amplasata intr-un desert de pe Pamant.
Din pacate nu este si cazul Lunii, care, ca si Pamantul, are si zi si noapte, iar energia transportata spre Pamant, datorita pierderilor de pe drum, ar fi echivalenta cu cea produsa aici. Un alt dezavantaj major este si costul mare pe care l-ar presupune construirea statiilor pe Luna si transportul energiei spre Pamant.

A doua propunere este inca si mai interesanta: ea presupune exploatarea Lunii pentru extragerea de Heliu-3, supranumit combustibilul viitorului . Acest izotop al heliului va fi folosit ca materie prima in reactoarele terestre pe baza de fuziune , avand un mare avantaj fata de deuteriu si tritiu, elementele avute in vedere pana acum: lipsa deseurilor radioactive. Deocamdata exista insa o problema : reactoarele nucleare pe baza de fuziune sunt inca in faza de experiment; dar valoarea pe care o va aduce aceste centrale,cantitatea de energie produsa, este de 10 milioane de ori mai multa decat cea obtinuta intr-o reactie chimica obisnuita. Practic, fuziunea nucleara va rezolva problema energiei pe Pamant si este doar o chestiune de timp pana va fi pusa in aplicare .Un kilogram de Heliu-3 consumat intr-un reactor cu fuziune ar produce 100 de milioane kWh de electricitate, acest element fiind o resursa suficienta ca sa asigure civilizatiei umane energie electrica pentru aproape o mie de ani la nivelul actual de consum .In plus ar putea fi folosit ca resursa si pentru alimentarea rachetelor,facand ca zborurile interstelare sa fie mult mai scurte ( de la cateva milenii la decenii).
Cu tot optimismul insa, planul de afaceri cu heliu-3 ar putea deveni fezabil, dar nu atat de curand. El va presupune, asa cum am mai spus, atat construirea de centrale electrice pe baza de fuziune controlata eficiente economic, cat si a sistemelor de lansare in spatiu si transport spre Luna foarte ieftine, ambele posibilitati fiind inca indepartate.
Daca aceste viziuni sunt inca premature si probabil, spune autorul, vor mai trece 50 de ani pana vor fi puse in aplicare, mai exista un motiv pentru care sa revenim pe Luna : in interes stiintific. Luna ofera o pozitie foarte buna pentru Observatoarele astronomice. Nu are atmosfera care sa incetoseze imaginile si faptul ca se roteste o singura data la 28 de zile ofera telescoapelor de 28 ori mai mult timp pentru a colecta lumina de la un corp indepartat prin comparatie cu Pamantul. Observatoarele astronomice construite pe Luna ne-ar permite sa descoperim planete de dimensiunile Pamantului pana la o distanta de aproximativ 100 milioane ani lumina, domeniu in care este probabil sa se gaseasca
10 000 de sisteme solare. In plus am avea oportunitati unice de a descoperi noi fenomene fizice care pot fi studiate mai bine pe Luna datorita lipsei ionosferei si posibilitatii de a intercepta din spatiu unde radio de frecventa joasa.
Cu toate avantajele pe care le ofera,asa cum am vazut, Luna nu are potential deplin pentru dezvoltarea unei civilizatii noi. Dincolo de Luna si de sute de ori mai indepartat ca ea se gaseste Marte, planeta inzestrata nu numai cu toate resursele necesare vietii, dar si a sustinerii tehnologiei necesare. Marte poate fi colonizata,spune autorul. Pentru generatia noastra si multe generatii viitoare, ea este Lumea Noua..

Recomanda unui prieten Printeaza

Alte carti de Robert Zubrin

Bookmark and Share

Autori: Robert Zubrin | Editura: Teora | Categorie: Recenzii  

  

Adauga comentariu


Trebuie sa fii logat pentru a adauga un comentariu. Access cont sau Creare cont nou

  
Viziteaza magazinul Karte.ro pe ShopMania Acceptance Mark