Descriere: Cine ştie că libertatea e bunul suprem înţelege ce poate însemna creştinismul.
Nicolae Steinhardt
Dimensiunea nostalgică a eseisticii lui Cătălin Avramescu este, uneori, copleşitoare. Filozof politic, antropolog înnăscut, călător solitar, poet
refulat, istoric al ideilor şi cetăţean vigilent — toate aceste înzestrări îşi dau întâlnire într-o carte mult-aşteptată de republica literelor. Cunoscut prin expresia-i directă, Cătălin Avramescu rescrie cu delicateţe şi bonomie vechile idealuri ale burgheziei europene. Citindu-l, vom descoperi nu doar busola dreptei judecăţi în plan politic, ci şi criteriile convieţuirii decent-verticale, sub avalanşa nihilismului neaoş sau occidental.
Mihail NEAMŢU
Autori: Cătălin Avramescu | Editura: Curtea Veche | Anul aparitiei: 2011 | ISBN: 978-606-588-169-3 | Numar de pagini: 200
Pierre BRÉCHON
În Franţa, ca şi în multe alte ţări europene, partidele politice nu au o imagine bună. Această recrudescenţă a criticilor, pe care cartea caută s-o explice, nu trebuie să provoace renunţarea la studiul partidelor. Ele îşi păstrează un loc central în toate sistemele politice. Democraţia nu poate să funcţioneze fără organizaţii politice, care contribuie la structurarea opiniei publice şi la articularea cererilor membrilor lor. Dincolo de multiplele lor funcţii, partidele sunt în primul rând mediatori între naţiune şi putere, între indivizi şi scena politică. Ele exprimă conflictele şi tensiunile societăţii, dar contribuie şi la reducerea şi pacificarea acestora. Această dublă faţetă – expresia şi canalizarea conflictelor – explică fragilitatea partidelor, uşor de acuzat că şi trădează alegătorii. Lucrarea prezintă, într-o manieră sintetică, diferitele tradiţii în studiul partidelor politice; totodată analizează şi evoluţia formelor partizane, în Franţa şi Europa, demonstrând că, dincolo de evidenţa disocierii legăturilor dintre partide şi societate, se desfăşoară, în contrapartidă, o întărire a ...
Mihai ALEXANDRESCU
Funcţionalismul şi Sistemul Internaţional (David Mitrany) .
În timpul celui de-al doilea război mondial, David Mitrany a propus un proiect de organizare paşnică a sistemului internaţional, mai pragmatic decât cele ale contemporanilor şi predecesorilor săi, însă contextul internaţional şi anumite predispoziţii ale liderilor lumii au oprit alternativa acestuia la stadiul de proiect. Această carte prezintă parcursul unei idei, a unei abordări a relaţiilor internaţionale, care odinioară era considerată idealistă, însă de care astăzi lumea se apropie tot mai mult. „... viitorul lumii civilizate este strâns legat de viitorul abordării funcţionale a organizării internaţionale.” Hans Morgenthau (1966) Mihai Alexandrescu este absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai (2003), a urmat cursurile de master în Managementul Relaţiilor Internaţionale şi Afacerilor Comunitare, iar din 2009 este doctor în relaţii internaţionale şi studii europene al aceleiaşi universităţi. A publicat mai multe studii şi articole în domeniul Relaţiilor Internaţionale, preocupările sale fiind în procesul decizional al Uniunii Europene, istoriografia Relaţiilor Internaţionale, ...
MADALINA-VIRGINIA ANTONESCU
Institutiile Uniunii Europene in perioada Post Nisa. O perspectiva de drept constitutional.