Îmblânzirea infinitului. Povestea matematicii.

Ian Stewart

Numerele Naturii

"Numerele naturii" va inzestreaza cu ochii matematicianului. Dupa aceasta calatorie prin matematica veti privi altfel lumea. De ce multe flori au cinci sau opt petale, dar foarte putine sase sau sapte? De ce fulgii de zapada au o simetrie ... hexagonala? De ce tigrii au dungi, dar leoparzii pete? Formele si frumusetile lumii naturale i-au inspirat mereu deopotriva pe artisti si pe savanti. Viziunea despre locul nostru in univers reflecta intelegerea la care am ajuns privind formele si structurile din natura. Intelectul uman si cultura au inventat un sistem de rationamente care ne permite sa recunoastem, sa clasificam si sa folosim formele: matematica.

Desmond Morris

Zoomenirea.

Un studiu clasic despre cum se adaptează animalele din noi la junglele de beton ale oraşelor. "Nu trebuie să comparăm locuitorul oraşului cu un animal sălbatic, ci cu un animal captiv. Animalul uman modern numai trăieşte în condiţiile naturale ale speciei lui. Capturat, însă nu de vreun colecţionar, ci de propria sa inteligenţă sclipitoare, s-a aruncat singur într-o uriaşă menajerie agitată, unde este într-un continuu pericol de a ceda tensiunii. Însă, în pofida presiunilor, avantajele sunt enorme. Gradina zoologică, precum un părinte uriaş, are grijă de ocupanţii ei: le oferă mâncare, apă, adăpost, igienă şi asistenţă medicală; problemele fundamentale ale supravieţuirii sunt reduse laminim. Rămâne, astfel, mult timp liber. Cum este folosit acest timp într-o grădină zoologică neumană, variază, bineînţeles, în funcţie de specie. Unele animale se relaxează liniştite şi dormitează la soare; pentru altele, din contră, inactivitatea prelungită este din ce în cemai greu de suportat. Dacă eşti un locuitor al grădinii zoologice umane, inevitabil faci parte din a doua categorie. Deoarece ai un creier în esenţă explorator ...

Simon Singh

Marea teoremă a lui Fermat

„Am descoperit o demonstraţie cu adevărat minunată, dar nu am aici destul spaţiu pentru a o scrie.“ Acestea sunt cuvintele notate de ilustrul matematician Pierre de Fermat pe marginea unei pagini din ediţia Aritmeticii lui Diofant, în 1637. Vreme de 358 de ani, marii matematicieni ai lumii au încercat în zadar să găsească demonstraţia teoremei lui Fermat, devenită simbol al misterului matematic. Eforturile lor au condus la deschiderea unor noi domenii de cercetare şi au făcut, în acelaşi timp, ca perspectiva dezlegării enigmei să devină un fel de Fata Morgana. În 1995, englezul Andrew Wiles reuşeşte ceea ce părea până atunci imposibil. Demonstraţia lui nu numai că rezolvă cea mai celebră problemă matematică, dar stabileşte legături adânci între domenii aparent îndepărtate ale matematicii. Cartea lui Simon Singh e povestea minunată a căutării demonstraţiei teoremei lui Fermat, precum şi povestea dezvoltării matematicii înseşi, spusă pe înţelesul tuturor.