-20%

Monarhiile secolului XXI

Ion Horaţiu Crişan

Medicina in Dacia.

Singura sinteză de istoria medicinei pe teritoriul ţării noastre, cuprinzând perioada străveche şi epoca dacică până la cucerirea romană. Include capitole despre condiţiile de trai şi sursele de supravieţuire în trecut (spaţiul locuit, igiena, captarea şi filtrarea apei de băut, hrana, locuinţele, înmormântările), despre bolile şi practicile medicale (de la trepanaţii craniene în preistorie la medicina sacerdotală în epoca dacică), despre indicaţiile terapeutice ale plantelor vindecătoare, despre otrăvuri şi leacuri de origine animală şi minerală, despre băi şi ape curative. "Interesul profesorului I.H. Crişan pentru istoria medicinei a fost deosebit de binevenit: s-a putut realiza, în sfârşit, ceea ce rar s-a întâmplat chiar şi în străinătate, cu tradiţii medico-istorice mult mai vechi, o armonioasă împreună-lucrare, constantă, între istoria medicinei şi arheologie. " Prof. dr. Valeriu L. Bologa, om de ştiinţă emerit

Ramona Neacsa Lupu

De la Mircea cel Bătrân la Neagoe Basarab. Raporturile dintre domnie şi biserică în Ţara Românească

O istorie a puterii în Evul Mediu nu ar fi de înțeles fără cercetarea atentă a două instituții cheie: monarhia și biserica. Capii ambelor instituții au fost unși ai lui Dumnezeu, au avut datoria să vegheze la păstrarea dreptei credințe să îndrume „turma” credin­cio­și­lor și să o protejeze. Domeniile lor de competență au fost complementare, iar de buna înțelegere între conducătorul temporal și cel spiritual a depins pacea și bunăstarea credincioșilor. Țările Române nu au făcut excepție de la acest model, foarte schematic prezentat în rândurile de mai sus. Interesul istoricilor români pentru studierea acestor instituții și a raporturilor dintre ele a fost considerabil. A existat însă un dezechilibru datorat evoluției (sau, în anumite privințe, involuției) istoriografiei românești între 1947-1989. Ovidiu Cristea Care au fost efectele acestor manifestări ale puterii domnești, destinate să-i impresioneze și să-i convingă în primul rând pe supuși, constituie obiectul unor considerații pe cât de interesante, pe atât de temeinice, care încheie o lucrare îndelung muncită și profund gândită. Prof. univ. dr. ...

Norman Manea

Despre Clovni: Dictatorul si Artistul

„Desi eseurile lui Manea au ca subiect Romania, ele ilustreaza chestiuni care nu se limiteaza la aceasta tara. Multe dintre observatiile sale ii vor interesa pe cei care cerceteaza Europa de Est moderna, pe cei preocupati de comunism si de institutiile sale... Atit «Felix culpa», cit si celelalte eseuri din Despre Clovni sint argumentate strins, atent si – chiar in polemica – scrise calm, gindit si provocind gindirea. Atentia acordata nuantelor si complexitatii, iscusita minuire a detaliului si calitatile narative ne reamintesc ca autorul este si un excelent prozator.” (Matei Calinescu) „Ce se poate obtine prin incrucisarea dintre un lagar si un circ, prin imbinarea celui mai adinc sens al spaimei cu cel mai profund sens al absurdului, fara speranta de a le mai separa vreodata? Se obtine aceasta anomalie unica, simbol al totalitarismului est-european care a fost Romania sub Ceausescu... In Despre Clovni, Manea analizeaza putinele optiuni ramase intr-un loc ca Romania, sub un om precum Ceausescu... Situatia individului cedindu-si gindurile si emotiile unei protectii iluzorii a crezului colectiv este tema recurenta a patrunzatoarelor eseuri ...