- Arta, ghiduri, enciclopedii
- Sociologie
- Manuale Auxiliare, Culegeri, Teste, Exercitii
- Anticariat
- Autoeducare
- Beletristica
- Business, economie
- Calculatoare, informatica
- Carte copii
- Carte straina
- Comunicare, jurnalism
- Critica literara, eseistica
- Dictionare, limbi straine
- Filozofie
- Hobby
- Istorie
- Comunism
- Istoria Romaniei
- Cele doua razboaie mondiale
- Istorie postbelica
- Secolele 18-20
- Evul mediu
- Antichitate
- Roman istoric
- Manuale scolare, pedagogie
- Medicina, sanatate, alimentatie
- Memorii, jurnale, biografii
- Mister, stiinte oculte
- Poezii
- Politica, drept
- Psihologie, psihanaliza
- Religie
- Science-Fiction
- Stiinta
- Altele
- Diverse
Noua ordine în România și Restaurația (1793-1849).
Descriere: Cronica ilustrată a omenirii o abordare modernă, dinamică şi interdisciplinară a istoriei umanităţii.
Peste 5 500 de pagini în 16 volume, cu informaţii generale, dar şi cu detalii semnificative, susţinute vizual de peste 8 000 de imagini color, structurează o viziune complexă şi fascinantă a lumii noastre de-a lungul mileniilor.
I Începuturile omului şi culturile timpurii (7 mil.ani–1000 î.Hr.)
2 Grecia şi Antichitatea clasică (1000 – 323 î.Hr.)
3 Roma şi elenismul (323–27 î.Hr.)
4 Apogeul şi criza Imperiului Roman (27 î.Hr. – 313 d.Hr.)
5 Antichitatea târzie, Imperiul Carolingian, Evul Mediu timpuriu (313–1204)
6 Din Evul Mediu în epoca modernă (1204–1648)
7 Absolutism, Iluminism şi Revoluţie (1648 – 1793)
8 Noua ordine în Europa şi Restauraţia (1793–1849)
9 Revoluţia industrială şi spiritul naţional (1849–1871)
10 Perioada imperialismelor (1871–1914)
11 Primul Război Mondial şi urmările lui (1914–1933)
12 Naţional-socialismul şi al Doilea Război Mondial (1933–1945)
13 Împărţirea lumii postbelice (1945–1961)
14 De la Războiul Rece la coexistenţă (1961–1973)
15 Sfârşitul conflictului Est-Vest (1973–1989)
16 Noua ordine mondială (1989 – prezent)
Karte.ro va recomanda:
Principele Radu al Romaniei
Lumea Regelui/ The King’s World
Volum editat de Principele Radu al Romaniei Personalitati din sfera politicii, diplomatiei, religiei si culturii schiteaza un portret al Regelui Mihai I al Romaniei, ca omagiu la implinirea virstei de 90 de ani. „Valoarea regalitatii sta, de o suta patruzeci si cinci de ani incoace, deasupra alternativelor politice sau a sistemelor de guvernare. Ea garanteaza mindria, identitatea, continuitatea si traditiile. Castelul Peles este un simbol al independentei si puterii tarii noastre. Cea mai frumoasa coroana regala este increderea si dragostea romanilor, iar valoarea ei sta in propriile merite ale Romaniei.” (Regele Mihai I)
Tudor Dinu
Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat.
Cartea repovesteşte, dintr-o nouă perspectivă, vieţile celor mai însemnaţi principi cărturari pe care i-au cunoscut ţările române. Însă canonul metodei biografice este revizuit drastic de împletirea fericită a tratării istorice şi a analizei filologice. Abordarea interdisciplinară este impusă, de altfel, de însuşi profilul protagoniştilor, deopotrivă oameni de acţi-une şi literaţi. Reprezentanţi ai unor interese antagonice, Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat s-au aruncat la începutul secolului XVIII în vârtejul luptei pentru ocuparea tronurilor ţărilor române. Răzvrătindu-se împotriva stăpânirii otomane şi jucând fără succes cartea rusă în speranţa redobândirii puterii de altădată a Moldovei, Cantemir a pierdut tronul de la Iaşi în favoarea lui Nicolae Mavrocordat, deschizătorul lungului şir al domnilor fanarioţi. Dacă despre Cantemir se ştie îndeobşte că a fost un savant cu multiple preocupări de istorie, muzicologie şi etnografie, despre Mavrocordat aflăm că a fost nu doar om politic, ci şi un bibliofil împătimit, un scriitor şi un erudit format atât la şcoala culturii clasice, cât şi a celei occidentale ...
Neagu Djuvara
Asa cum e prezentata de Neagu Djuvara, care refuza sa se conformeze viziunii sumbre a istoriografiei clasice, fresca regimului fanariot nu e lipsita de o anume ambiguitate: mai conforme cu adevarul istoric, domniile si regimurile fanariote capata uneori nuante pozitive; caci fanariotii, chiar daca n-au facut din prosperitatea tarilor române preocuparea lor principala, incearca sa introduca in universul românesc saturat de Orient caeva din mirajul occidental. Fara indoiala, exactiunile si ororile turco-fanariote sunt o trista realitate, dar perspectiva introdusa de Neagu Djuvara ne obliga sa tinem seama de fapte: universul romanesc este de aceea mai credibil cu ambiguitatile, raspunderile si optiunile sale. (Sorin Antohi)
