Descriere: Un profesor de muzică îşi confundă (la propriu) soţia cu o pălărie. Un bărbat nu-şi recunoaşte propriul picior. O femeie nu mai ştie ce înseamnă stânga. Persoane considerate retardate mintal dovedesc capacităţi ieşite din comun. Toate aceste bizarerii sunt cazuri neurologice reale, cu care s-a confruntat doctorul Oliver Sacks. 24 de asemenea povestiri alcătuiesc o imagine asupra minţii omeneşti – am fi tentaţi să spunem: asupra patologicului, dacă am putea trasa o frontieră netă între normalitate şi patologie. Cu veritabil talent literar (e scriitor în toată puterea cuvântului), Oliver Sacks nu se aventurează să tragă concluzii şi să eticheteze, ci prezintă un tulburător spectacol al minţii.
Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie s-a bucurat de un răsunator succes în lumea întreagă şi în cele mai diverse medii intelectuale şi artistice. Pornind de la cartea doctorului Sacks, Michael Nyman a compus, în 1986, o operă, iar regizorul Peter Brook a pus în scenă, în 1993, un celebru spectacol de teatru.
Autori: Oliver Sacks | Editura: Humanitas | Anul aparitiei: 2011 | ISBN: 978-973-50-3167-1 | Numar de pagini: 288
Alan Watts
„Din punct de vedere istoric, Zenul poate fi privit ca împlinirea unei lungi tradiţii de cultură indiană şi chineză, cu toate că, în fapt, este mai mult chinez decât indian şi că, începând din secolul al XII-lea, s-a înrădăcinat adânc şi extrem de creativ în cultura Japoniei.
Samuel Beckett
Opere II. Murphy. Watt. Vis cu femei frumoase si nu prea.
Samuel Beckett este laureat al Premiului Nobel pentru Literatura (1969), unul dintre cei mai profunzi si originali scriitori ai secolului XX. Cel de‑al doilea volum din Seria de autor „Samuel Beckett“ reuneste trei romane din prima perioada de creatie a scriitorului: Murphy (1938), Watt (1953) si Vis cu femei frumoase si nu prea (1992). Scrise in limba engleza si presarate cu numeroase detalii autobiografice, acestea se supun inca intr‑o oarecare masura canoanelor romanesti legate de intriga, personaje si decor, deschizind vasta galerie de antieroi beckettieni cu trei figuri memorabile – Murphy, Watt si Belacqua –, solipsistul indolent, cugetatorul solitar si eternul crai. Limbajul, caracteristic prozei cu puternice influente joyceene, este incarcat de eruditie si intertextualism, ce devin pe alocuri obscure, de inventii lexicale, dar si de jocuri de cuvinte sclipitoare, de o poeticitate cuceritoare si de un umor negru care atenueaza viziunea sumbra a scriitorului asupra existentei. Tragedia lipsei de sens, a incoerentei si confuziei generale ce guverneaza existenta umana traverseaza toate cele trei romane ca o muzica de fond obsesiva, gasindu‑si expresia ...
F.M. Dostoievski
Fratii Karamazov, cel din urma si cel mai complex roman al lui Dostoievski, este in acelasi timp povestea scrisa magistral a unui paricid si o meditatie filosofica asupra intrebarilor esentiale ale umanitatii: existenta lui Dumnezeu, liberul-arbitru, natura colectiva a vinei si consecintele dezastruoase ale rationalismului. Intruchipind patru ipostaze fundamentale ale individului, fratii Karamazov au, fiecare, motive bine intemeiate, desi de naturi diferite, sa-si ucida tatal, mosierul Fiodor Pavlovici Karamazov, care duce o viata amorala si desfrinata. Moartea neasteptata a acestuia arunca suspiciuni asupra tuturor celor patru frati si da nastere la numeroase teorii, Dostoievski exploatind cu o abilitate remarcabila filonul politist al povestii, ce creeaza un suspans capabil sa sustina intreaga structura romanesca.