Descriere: Scrise la cea mai înaltă tensiune etică, aceste reflecţii despre pedeapsa capitală ale celor doi mari moralişti care au fost Albert Camus şi Arthur Koestler fac parte din tot ce s-a scris mai adânc şi mai onest în veacul al douăzecilea. Sunt pagini destinate să zguduie certitudinile filistine şi să ne înalţe deasupra a tot ce ţine de prejudecată, indiferenţă, conformism şi tabu. Ele au fost scrise atunci când problema abolirii pedepsei cu moartea agita puternic scena europeană, dar îşi păstrează şi îşi vor păstra mereu actualitatea, atât pentru ţările unde pedeapsa capitală este încă aplicată, cât şi pentru cele unde abolirea ei este pusă recurent în discuţie(Vladimir Tismaneanu)
Autori: Arthur Koestler, Albert Camus | Editura: Humanitas | Anul aparitiei: 2008 | ISBN: 978-973-50-2384-3 | Numar de pagini: 248
Friedrich Nietzsche
Lucrare fundamentala a prolificului filozof, Asa grait-a Zarathustra este biblia sosirii supraomului. Dumnezeu a murit, crestinismul este o religie a sclavilor, vointa de putere va invinge. O carte ce nu are nevoie de nici o prezentare, trebuie citita!
Fernando Savater
Cartea a fost recompensata in 2008 cu prestigiosul Premiu Planeta O reflectie pe multiple planuri asupra destinului religiei in contemporaneitate, remarcabila prin stilul si claritatea argumentatiei. Desi adopta o pozitie mai degraba atee si, in orice caz, puternic anticlericala, Savater, departe de a vorbi despre un declin al credintelor religioase intr-o epoca tehnologica si materialista, constata o revenire a acestora in prim-planul dezbaterilor ideologice si politice. Este deci cu atit mai necesara intelegerea naturii si radacinii lor - nevoia oamenilor de a crede in nemurire -, ca si a diferentelor dintre credinta si credulitate sau a atitudinilor dogmatice ale spiritului. Insa centrul de greutate al eseului il constituie analiza relatiei dintre religie si putere, dintre aceasta si democratiile laice actuale - de la implicatiile politice ale ortodoxiilor fanatice pina la rolul pe care il joaca astazi educatia religioasa in invatamintul de masa. " Stiinta si religia rezolva lucrurile, fiecare in felul ei, pe cind filosofia nu reuseste decit sa ne vindece, intr-o oarecare masura, de nazuinta de a rezolva cu orice pret ceea ce este, poate, de nerezolvat." (Fernando ...
Trad. GHIU Bogdan
INTR-O BUNA ZI, VEACUL VA FI, POATE, DELEUZIAN. (Michel FOUCAULT - Theatrum philosophicum, 1970) Filosof si politolog - sarac in discipoli in propria tara mai cu seama din pricina neglijarii sistematice a relatiei magistru-discipol (una in care alti colegi de breasla excelau), dar bucurandu-se de o larga audienta in spatiul de limba engleza -, Gilles Deleuze (1925-1995) a studiat filosofia la Sorbonne, in perioada 1944-1948, ani care aveau sa-l apropie de Michel Butor, Michel Tournier si Francois Chatelet. Si-a castigat dreptul de a profesa filosofia in invatamant (agregation) in anul 1948, dupa care, pana in anul 1957, a predat in mai multe licee. Perioada 1957-1960 si-o petrece la catedra de istoria filosofiei a Universitatii Sorbonne. Au urmat patru ani (1960-1964) de activitate de cercetare in cadrul Centre Nation