Schita pentru o autoanaliza

Heinrich Zimmer

Filozofiile Indiei

„Filozofia indiană, ca şi cea occidentală, împărtăşeşte informaţii privitoare la structura şi puterile măsurabile ale psihismului, analizează facultăţile intelectuale ale omului şi operaţiile minţii sale, evaluează diverse teorii ale înţelegerii omeneşti, stabileşte metodele şi legile logicii, clasifică simţurile şi studiază procesele prin care experienţele sunt sesizate şi asimilate, interpretate şi înţelese. Filozofii indieni, ca şi cei din Occident, se pronunţă asupra valorilor etice şi normelor morale. Dar preocuparea ei a fost întotdeauna nu informarea, ci transformarea: o prefacere radicală a naturii omului şi, cu ea, o reînnoire a modului său de a înţelege atât lumea exterioară, cât şi pe cea a propriei sale existenţe; o transformare pe cât de completă cu putinţă, astfel încât să poată duce, dacă e încununată de succes, la o totală convertire sau renaştere. Între timp, filozofiile noastre academice de factură laică se preocupă mai degrabă cu informarea decât cu transformarea salvatoare de care au nevoie sufletele noastre. Şi tocmai acesta e motivul pentru care o privire spre chipul Indiei ne poate ajuta ...

Susan Blackmore

CONSTIINTA

Ce este constiinta si ce face ea mai exact, in masura in care face ceva? Cum se poate ca activitatea electrica a milioane de celule cerebrale sa genereze experienta noastra asupra lumii? Constiinta, „ultimul mare mister al stiintei”, a devenit in momentul de fata un subiect disputat, cercetarile noi si incitante din stiintele cognitive facand acest domeniu accesibil biologilor, neurologilor, psihologilor si filosofilor. Aceasta captivanta introducere in domeniu ia in discutie problema masurii in care dispunem cu adevarat de liber arbitru, precum si pe cea a factorilor responsabili cu generarea sentimentului identitatii, analizand o parte dintre teoriile cheie din domeniu, laolalta cu experimente recente asupra actiunii si constiintei, vederii si atentiei, starilor alterate ale constiintei sau cu cele care tin de efectele leziunilor cerebrale si drogurilor. Intrebandu-se daca nu cumva si constiinta insasi este o iluzie, Susan Blackmore explica dificultatile majore cu care oamenii de stiinta si filosofii se confrunta in incercarea de a acoperi prapastia enorma dintre lumea fizica si trairile dumneavoastra intime legate de aceasta.

Fernando Savater

Viata eterna

Cartea a fost recompensata in 2008 cu prestigiosul Premiu Planeta O reflectie pe multiple planuri asupra destinului religiei in contemporaneitate, remarcabila prin stilul si claritatea argumentatiei. Desi adopta o pozitie mai degraba atee si, in orice caz, puternic anticlericala, Savater, departe de a vorbi despre un declin al credintelor religioase intr-o epoca tehnologica si materialista, constata o revenire a acestora in prim-planul dezbaterilor ideologice si politice. Este deci cu atit mai necesara intelegerea naturii si radacinii lor - nevoia oamenilor de a crede in nemurire -, ca si a diferentelor dintre credinta si credulitate sau a atitudinilor dogmatice ale spiritului. Insa centrul de greutate al eseului il constituie analiza relatiei dintre religie si putere, dintre aceasta si democratiile laice actuale - de la implicatiile politice ale ortodoxiilor fanatice pina la rolul pe care il joaca astazi educatia religioasa in invatamintul de masa. " Stiinta si religia rezolva lucrurile, fiecare in felul ei, pe cind filosofia nu reuseste decit sa ne vindece, intr-o oarecare masura, de nazuinta de a rezolva cu orice pret ceea ce este, poate, de nerezolvat." (Fernando ...