Descriere: Strada ca un punct de maxima vitalitate, oglinda a timpurilor si a structurilor sociale
Strada, care vorbeste, care aude, care vede, care impune, care exclude, care traieste, care povesteste. Inmagazinind un anume trecut, ea este document. Ea este cea care face politica. In strada s-au instalat ghilotinele. Pe strazi s-a cantat Marseilleza. La o rascruce de strazi se afla la Cap Town o platforma din piatra, care desemna altadata Piata de Sclavi. Strada este triumf sau infrangere. Este recunoastere oficiala a puterii sau opozitie. Pe strazi cad nevinovatii. Pe-aici trec coloanele demonstrantilor. Strada poate fi bucurie si poate fi tristete. Ea poate fi cantec sau bocet. Pe strazi se danseaza la Rio. Pe strazi se canta la Buenos Aires muzica lui Piazzola. Pe strazi se desfasoara la Havana festivalul afro-caraibean. Strada este marele semn de identitate nationala. In acelasi timp, ea e lumea cea larga. In care se-ntampla totul, binele si raul, uratul si frumosul, emotionalul, rationalul, lacrima si crima, nunta si inmormantarea, muzica de piculina si bubuitul de tun.
Va invit deci sa omagiem impreuna strada. Sa incercam sa configuram un eseu al zilelor noastre. Totul ne apartine si va da despre noi marturie. La tot ceea ce inseamna spectacolul strazii participam, constient sau inconstient. Totul intra in perspectiva celui care stie sa vada. Tot ceea ce a creat, a distrus, a afirmat si a contrazis omenirea (la fel ca si germenii viitorului ei), se afla expus sau ascuns la un colt de strada.
Autori: Monica Voudouri-Savulescu | Editura: Ideea Europeana | Anul aparitiei: 2007 | ISBN: 978-973-1727-06-6 | Numar de pagini: 158
Cassian Maria Spiridon
101 dialoguri in libertate (vol.I).
Volumele de dialoguri (vor fi trei in total) socratice aduna convorbiri cu personalitati ale culturii si literaturii nationale, realizate in libertate, incepind cu 1990. Ele au fost publicate in diverse reviste, in principal Convorbiri literare si Poezia, dar si in Dacia literara, Poesis, Hyperion s.a. Dialogurile se succed in ordinea aparitiei si reflecta framintarile culturale, literare, politice ale momentului, de interes peren si constant privind biografia artistica a personalitatii intervievate. Dialogurile sint vii, atractive, instructive si mereu actuale prin problematica abordata. Participantii la acest veritabil banchet platonician din primul volum, Democratia obliga idiotul sa stea alaturi de geniu (310 pagini), sint: Petre Tutea, Ana Blandiana, Alexandru Zub, Ioan Alexandru, Dimitrie Gavrilean, Mihai Ursachi, Cezar Ivanescu, Svetlana Paleologu-Matta, Serban Cantacuzino, Stefan Avadanei, Cristian Simionescu, Luca Pitu, Laurentiu Ulici, Corneliu Stefanache, Ioana Craciunescu, Paul Goma, Monica Lovinescu, Ilie Cleopa, George Astalos, Marin Mincu, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Manuca, Costache Olareanu, Sorin Vieru, Gellu Dorian, Alex Stefanescu, Nicolae Manolescu, Ilie ...
Silvia Osman
Engleza pentru ştiinţe politice şi administrative, relaţii internaţionale şi jurnalism.
Lucrarea de faţă se orientează cu prioritate facultăţilor de ştiinţe politice, administraţie publică, relaţii internaţionale, jurnalism, sociologie, prin textele actuale, alese cu precădere din sfera politicului şi a libertăţii presei, precum şi prin tematica abordată în dezvoltarea vocabularului specific acestor zone de interes.
Gavriliu Laura-Irina
Comunicarea politica si argumentarea.
Lucrarea are meritul de a oferi o privire de ansamblu asupra problemelor referitoare la argumentare şi a strategiilor argumentative în discursul politic românesc actual. În primul capitol al lucrării, Analiza discursului, autoarea lucrării subliniază faptul că discursul este unitatea pragmaticii lingvistice, reprezentând locul de manifestare a efectelor de sens şi a contextualizărilor. Capitolul al doilea, Argumentarea - mecanism de articulare a discursului, prezintă accepţiile conceptului de argumentare, argumentarea fiind ansamblul de tehnici discursive ce permite crearea sau adeziunea interlocutorilor la ideile ce le sunt prezentate. Scopul oricărei argumentări este, aşadar, în opinia autoarei lucrării, aderarea auditoriului la ideile care îi sunt expuse. Capitolul Strategii argumentative în discursul politic românesc actual prezintă opinia autoarei conform căreia argumentarea poate fi considerată un ansamblu de tehnici discursive, având rolul de a provoca adeziunea alocutorului la tezele prezentate, argumentarea putând fi considerată, din această perspectivă, o strategie vizând să inducă o anumită opinie asupra unei situaţii, persoane etc. ...