Descriere: 1905 a fost un an miraculos pentru stiinta. Albert Einstein publica trei lucrari: una tinand inca de domeniul fizicii clasice (in care da o descriere a miscarii browniene), o alta despre efectul fotoelectric (si care avea sa stea la baza dezvoltarii ulterioare a mecanicii cuantice) si, in fine, articolul aparut in "Zeitschrift fiir Physik", "Asupra electrodinamicii corpurilor in miscare", actul de nastere al teoriei relativitatii. Unsprezece ani mai tarziu, Einstein largeste cadrul initial al teoriei (relativitatea restransa) intr-o descriere care include si campul gravitational (relativitatea generala) si care modifica inca mai violent perceptia Comuna asupra realitatii. In 1917, Einstein publica singura sa lucrare in care prezinta publicului larg ideile ce stau la baza recentelor sale rezultate: "Teoria relativitatii pe intelesul tuturor". Cartea, remarcabila prin simplitate si claritate, e marturia capacitatii lui Einstein de a privi lumea fara idei stiintifice preconcepute si de a ajunge pana la esenta ultima a lucrurilor, in punctul in care intuitia incearca sa surprinda principiile fizicii, iar imaginatia construieste experimente mintale sugestive. "Teoria relativitatii pe intelesul tuturor" e o marturie exceptionala pentru fizicieni si, in acelasi timp, laboratorul gandirii lui Einstein in care pot patrunde si cei neinitiati.
Autori: Albert Einstein | Editura: Humanitas | Anul aparitiei: 2008 | ISBN: 978-973-50-1950-1 | Numar de pagini: 114
Taguri: Einstein, teoria relativitatii
Ian Stewart
Îmblânzirea infinitului. Povestea matematicii.
Începând cu primele simboluri folosite în preistorie pentru numere şi încheind cu problemele subtile ale Epocii de Aur a Matematicii pe care o trăim azi, Ian Stewart spune povestea celei mai abstracte discipline – care, la fiecare din momentele ei de răscruce, se dovedeşte a avea cea mai profundă influenţă asupra concretului vieţii noastre. Cifra zero, numerele imaginare sau geometriile care contrazic intuiţia comună ne sunt indispensabile dacă vrem să înţelegem lumea în care trăim. Şi apoi e frumuseţea matematicii, unitatea care se află în spatele unor forme aparent diferite, aventura pură trăită de personajele care populează Îmblânzirea infinitului.
Andrew Newberg, Eugene d’Aquili, Vince Rause
De ce nu dispare Dumnezeu - Stiinta creierului si biologia credintei
« Dumnezeu a murit (Nietzsche) Nietzsche a murit ( Dumnezeu) » Nietzsche, ca si alti mari ganditori rationalisti ai sec. 19 - inc 20 (Freud, Marx, Frazer, Russel), il privea pe Dumnezeu ca un vestigiu al trecutului nestiintific, pe care umanitatea avea sa il depaseasca pe masura ce nivelul educational crestea. Cum stiinta a oferit multe explicatii realiste pentru misterele existentei, se astepta ca atractia irationala pentru religie si Dumnezeu in toate incarnarile sale, sa dispara. Dar iata ca, spun autorii, si in noul mileniu- o epoca a unei iluminari stiintifice si tehnologice fara precedent- religia si spiritualitatea sa continue sa dainuie. Daca Nietszche si contemporanii sai ar fi trait sa vada aceasta, probabil ca ar considera supravietuirea lui Dumnezeu drept un triumf al ignorantei asupra ratiunii. Convinsi ca credinta religioasa este bazata pe superstitie si iluzionarea eului temator, ar trage concluzia ca oamenii pur si simplu se atarna de Dumnezeu pentru ca le lipseste curajul de a infrunta lumea fara El. Autorii, 2 neurologi si un psihiatru, considera insa ca nu este asa. Tenacitatea religiei se bazeaza pe faptul ca conexiunile creierului uman ofera ...
Lee Smolin
In secolul XX, doua teorii fundamentale au rasturnat perspectiva clasica asupra lumii: teoria relativitatii generale a lui Einstein, care descrie fenomene la scara astronomica (planete, sisteme solare si galaxii), si mecanica cuantica, explicand fenomenele de la scara microscopica (molecule, atomi, nuclee). Vreme indelungata, fundamentele insesi ale celor doua teorii pareau ireconciliabile, iar incercarile fizicienilor de a ajunge la o teorie care sa unifice gravitatia si mecanica cuantica, o teorie a „tot ce exista", nu au dus nicaieri. In ultimii ani insa, sansa unificarii pare sa surada fizicienilor, fiind creat un cadru matematic capabil sa reconcilieze gravitatia si mecanica cuantica. Lee Smolin, unul dintre pionierii domeniului, prezinta cu eleganta, simplitate si claritate conceptia actuala despre spatiu si timp. Cartea ne confrunta cu cele mai profunde si tulburatoare intrebari legate de natura universului, cum ar fi daca spatiul si timpul sunt continue sau discontinue, intrebari pe care nimeni, specialist sau nespecialist, nu se poate impiedica sa si le puna.