Descriere: Paul Lendvai -- autor a zece carti despre spatiul Europei Centrale si de Est, laureat al Premiului "Karl Lenner" in 1974 pentru activitatea gazetareasca si al Premiului "Axel Corti" pentru promovarea culturii austriece -- s-a nascut la Budapesta si traieste de o jumatate de veac in Austria. Abordand cu exemplara obiectivitate istoria Ungariei, cu luminile si umbrele ei, Lendvai analizeaza si interpreteaza cu maturitate, luciditate si spirit critic toate reperele -- controversate si paradoxale -- ale acesteia: aparitia ungurilor "barbari" in Europa secolului al IX-lea, regatul apostolic al Arpadienilor, dezastrul mongol din 1241, epoca eroica a Huniazilor, catastrofa de la Mohacs, bilantul funest al stapanirii turcesti, Ungaria in umbra monarhiei habsburgice, lupta pentru libertate din veacurile al XVI-lea -- al XIX-lea, dualismul austro-ungar, Trianon, 1956... Cum se explica rasunetul european al unei culturi ce a stat dintotdeauna sub semnul "singuratatii exceptionale" a limbii fino-ugrice care a plamadit-o? Cum poate fi comentat rolul iesit din comun jucat de unguri in ultimele decenii in comunitatea stiintifica internationala? Dar prezenta lor impresionanta in lumea artistica? Ce inseamna, in fond, spiritul maghiar?
traducere de
Maria Nastasia
si Ion Nastasia
Autori: Paul Lendvai | Editura: Humanitas | Anul aparitiei: 2007 | ISBN: 978-973-50-1847-4 | Numar de pagini: 572
Vasile Lupaşc
RĂSTIGNIT ÎNTRE CRUCI. Sau viaţa şi dupăviaţa lui Vlad Vodă căruia norodul i-au zis Ţepeş, vol. II.
Sunt un cititor fervent de literatură, indiferent de genul literar şi de tematica abordată. Urăsc exploatarea fără discernământ ale unor „reţete de succes”. Nu suport gogoşile umflate de o campanie de marketing agresivă (Coelho, Dan Brown), care maschează lipsa de conţinut a cărţii. Îmi plac cărţile care îţi dau posibilitatea să iei parte la acţiune, să fii personaj chiar şi pentru câteva ore. Îmi plac romanele istorice pentru aerul vechi, de poveste şi pentru starea de transpunere în alte vremuri pe care ţi le dăruiesc. Cu bucurie vă spun că asta mi s-a întâmplat atunci când am citit „Răstignit între cruci”. Este o carte care te ţine cu sufletul la gură. O naraţiune care curge când lin, când abrupt, aşa cum dealtfel este şi istoria acestui popor. Mă bucur că am avut posibilitatea de a afla multe despre Vlad Ţepeş, fără să fie nevoie să consult un tom de istorie, sau cronici demult uitate. Vlad Ţepeş este parte din istoria noastră, a românilor, şi este departe de acel Vlad pe care Hollywood-ul ni-l vinde de aproape 100 de ani. Este acel român aprig, iubitor de ţară, de popor, de dreptate, de ordine, acel ...
Neagu Djuvara
Răspuns criticilor mei şi neprietenilor lui Negru Vodă.
Cine şi l-ar fi închipuit pe fermecătorul şi elegantul istoric, filozof al istoriei şi memorialist Neagu Djuvara un polemist înfocat? E drept, sămânţa există în neam, un strămoş al său, Petre Grădişteanu, i-a dat de furcă într-un duel publicistic taman marelui Titu Maiorescu. Pe lângă aşa ereditate, Neagu Djuvara are şi dispoziţia combativă a unui polemist îndrăcit, şi cauza care trebuie apărată cu îndârjire. Totul a pornit de la Thocomerius–Negru Vodă, carte care a scandalizat, prin îndrăzneala de a supune discuţiei publice, şi nu de cabinet, o teză istorică altfel benignă, aceea că, la români, aidoma tuturor celorlalte naţiuni din Europa, Ţara Românească a fost întemeiată de un barbar, în cazul nostru un cuman. Criticii, atinşi probabil într-un nerv de o sensibilitate de-a dreptul maladivă, s-au năpustit, în reviste academice, dar şi în publicaţii de mai mare circulaţie, să-l desfiinţeze. Neagu Djuvara, tot fermecător şi elegant, le răspunde şi le dă şansa de a fi părtaşii unei polemici care poate va deveni celebra în cultura română.
Victor Suvorov
Ultima republica. Volumul I: De ce a pierdut Uniunea Sovietica al doilea razboi mondial?
Traducere de Radu Parpauta Sub pseudonimul Victor Suvorov, fostul ofiter sovietic de contrainformatii Vladimir Rezun a provocat dezbateri incinse prin uimitoarea sa teza conform careia Hitler a atacat Uniunea Sovietica tocmai in momentul in care Stalin se pregatea sa invadeze Europa pentru a extinde comunismul in tarile occidentale. Amestecul statului in viata particulara a cetatenilor, desfiintarea proprietatii private, precum si consecintele care au decurs din acestea – birocratizarea vietii publice, rapirea libertatii, prin urmare totalitarismul – sint demascate nu doar ca trasaturi nefaste ale unui anumit tip de societate, ci si ca intentii evidente ale comunistilor rusi. In opinia lui Suvorov, sovieticii, care doreau un conflict international pentru a putea raspindi comunismul in intreaga lume, trebuie considerati adevaratii initiatori ai celui de-al doilea razboi mondial, dar si, intr-un fel, perdantii acestuia, deoarece Stalin nu a reusit sa isi duca pina la capat proiectul expansionist. „In Ultima republica, Suvorov aduce dovezi in favoarea afirmatiei sale ca Stalin se pregatea pentru un razboi de agresiune, punind accent in special pe motivatia ideologica a ...