Zoomenirea- recenzie

Descriere: Desmond Morris este de profesie zoolog, dar si pictor supra-realist ( a expus alaturi de Miro) si a devenit celebru odata cu publicarea cartii “Maimuta goala”. Desi este autor a peste 20 de volume in care studiaza comportamentul diverselor animale - de la cai, la feline- pasiunea sa ramane studiul “animalului din noi”, oamenii. De data aceasta, “maimuta goala”, este studiata departe de mediul sau natal, jungla, in mediul pe care singura si l-a creat pentru propriul confort, prin inteligenta sa sclipitoare: orasul, sau asa cum deseori avem tendinta de a-l caracteriza: jungla urbana.
Doar ca, spune autorul, lucrurile au degenerat si omul nu mai pare sa semene deloc cu rudele sale din salbaticie, de aceea comparatia cu o jungla este inexacta: animalele din jungla nu se automutileaza, nu se masturbeaza, nu fac ulcer gastric, nu devin fetisiste, nu sufera de obezitate, nu sunt homosexuali si nu comit crime.

Aceste caracteristici ale omului, fundamental diferite de ale animalelor salbatice par insa a aparea la animalele aflate in captivitate. De aceea,continua el, orasul nu este nici pe departe o jungla din beton ci o gradina zoologica umana. Cu siguranta viata pe care si-a creat-o, ii ofera confort : hrana, siguranta, ingrijire medicala, etc, dar in toate astea apare si reversul medaliei: cum problema supravieturiii este redusa la minim, oamenii raman cu foarte mult timp liber, iar cu acesta, se pare, multi dintre ei nu au ce sa
faca: apar sentimentele de plictiseala, izolare si comportamentele aberante, degenerate:

- Dorinta de statut, de a avea un rol in cadrul grupului. Cum triburile sunt mult mai mari acum (comunitati) si nu este loc decat de cativa lideri, oamenii incearca sa-si implineasca aceasta nevoie de statut prin inventarea unor preocupari care sa ii faca lideri intr-un oarecare domeniu : de la cresterea canarilor, colectionarea fluturilor, la culturism,etc, multe dintre ele aberante si fara vreun folos real. Mai mult decat atat, spune autorul, neputinta ca toata lumea sa fie lider duce la sinucidere, agresivitate reprimata, refulari in actiuni violente din carti, filme sau reportaje.

- Nevoile fiziologice degenerate, care nu exista la animale in libertate: mancatul si bautul excesiv; sexul: care a trecut de la o o functie exclusiva de procreere, la mai multe: de formare/mentinere a relatiei ( cu rol evolutiv, datorat perioadei mari de crestere a
copilor), de placere, de explorare, de statut.

- Razboaiele/genocidurile, persecutiile – un comportament de-a dreptul ineficient si inexplicabil sustine scriitorul este ca dupa ce consacri aproape 2 decenii din viata pe grija parinteasca ( fenomen neintalnit in lumea animala) sa iti lasi progenitura sa fie impuscata, bombardata de progeniturile altor oameni. Si totusi doar in ultimul secol, 59 de milioane de oameni au pierit in astfel de conflagratii. Explicatii, sustine autorul, sunt multe: aparitia teritoriilor umane fixe si prin urmare supra-aglomerarea, iesirea liderilor din linia intai a razboaielor si nevoia lor de a avea rivalitati intre grupuri,cresterea agresivitatii induse de frustrarile de statut in cadrul grupului. Evident, acest comportament ineficient petru rasa umana nu apare la animalele salbatice dar totusi il gasim intr-o gradina zoologica : luptele pentru statut dintre membrii grupurilor din gradina zoologica sunt intense si se inrautatesc mai ales daca in astfel de grupuri apar nou- veniti si mai ales daca spatiul pe care il impart locuitorii este mic. Practic, de cand am inceput sa fim aglomerati ca specie, am cautat o metoda de a corecta acest lucru si a ne reduce numarul la un nivel mai potrivit din punct de vedere biologic. Iar lucrurile au stat mult mai rau cand s-au confruntat pentru prima data cu suprapopularea: societatile primitive au recurs la practici precum infanticidul, sacrificiul uman, canibalismul, vanatoarea de capete,etc.

- Goana dupa stimuli : in societatea civilizata, lupta pentru supravietuire se transforma in lupta pentru stimuli. Fiind un animal oportunist ca si rudele sale maimutele, omul incearca sa-si creeze singur stimuli care sa-l provoace, mai mult sau mai putin aberante:

- isi creeaza probleme inutile pe care apoi incearca a le rezolve: colectioneaza, lupta, joaca, se identifica in personaje fictive de la tv,etc

- reactioneaza exagerat la stimuli normali: mananca exagerat pana la obezitate, beau ocupational, fumeaza,etc

- inventeaza activitati noi, unele dintre ele, precum filozofia, artele, cercetarea stiintifica, fac onoare creierului uman si sunt utile atata timp cat nu sunt transformate in scop in sine.

-intensifica artificial anumiti stimuli : cosmeticele, operatiile estetice, afrodiziacele, energizantele, hainele - se detaseaza fugind de lumea reala prin : droguri, alcool,sominfere

Perspectivele vor ramane sumbre atata timp cat nu se va ajunge la o intelegere a cerintelor biologice ale speciei noastre. Omul este dotat biologic sa fie explorator, inventiv, iar aceasta apatie, inactivitate prelungita, pe care singur si-a creat-o nu- l duce, asa cum am vazut, la nimic bun. Autorul considera ca de vina pentru aceasta domesticire a omului se afla lunga perioada de neotenie la care este supus: timp de aproape 20 de ani din viata se afla sub influenta parintilor, a unei educari de principii si reguli care ii distrug creativitatea, iar lipsa de independenta ii anihileaza instictul de supravietuire. Ne nastem exploratori, ca si copii suntem curiosi, dar pierdem aceste atribute odata cu maturitatea. Atata timp cat nu ne vom conserva aceste mosteniri, cat nu vom intelege ca fac parte din natura umana si ca ele au adus evolutia, progresul, vom continua sa traim intr-o lume uniforma si monotona sau asa cum cu umor spune autorul, intr-o uriasa gradina zoologica umana..

Cartea este scrisa in 1969, de atunci se pare ca societatile civilizate ( SUA, UK, Australia, etc) au inteles mesajul, motiv pentru care copii sunt lasati sa se descurce singuri de la varste mult mai fragede : muncesc pentru a face singuri rost de bani, pleaca in calatorii in lume dupa terminarea liceului, sunt stimulati din scoala spre a fi creativi, etc.