Generalul Ioan Emanoil Florescu – organizatorul armatei române moderne.

Vasile Popa

Misiunea generalului Coandă la Stavka (1916-1917).

Cele 283 de documente incluse în lucrarea de faţă reconstituie pas cu pas, cu multă acurateţe, evoluţia raporturilor militare româno-ruse în perioada august 1916–noiembrie 1917, când generalul Constantin Coandă, reprezentantul Marelui Cartier General român la Stavka, a fost în dialog permanent cu autorităţile militare sau politice ţariste şi, mai apoi, cu cele ale guvernului provizoriu, în încercarea de a le face să înţeleagă dificultăţile cu care se confrunta România în planul acţiunilor militare şi nevoia de a fi sprijinită de Rusia şi Aliaţi, conform prevederilor asumate prin acordurile din august 1916

Constantin C. Giurescu

Istoria Bucurestilor - Giurescu.

Lucrare monumentala, Istoria Bucurestilor este o temeinica sinteza, in care alcatuirile urbei si analiza de detaliu se imbina cu perspectiva de ansamblu si cu evolutia in timp. In 1967, anul aparitiei primei sale editii, Istoria Bucurestilor reprezenta cea mai cuprinzatoare monografie din cate aparusera pana atunci. Astazi, dupa 42 de ani, si-a pastrat acest loc. Impunatorul volum Istoria Bucurestilor de Constantin C. Giurescu apare in colectia Planeta Bucuresti, intr-o editie revizuita de Dinu C. Giurescu. Constantin C. Giurescu, unul dintre cei mai de seama istorici romani, s-a nascut in 1901. A fost profesor la Facultatea de Litere si Filozofie, profesor la Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti, membru titular al Academiei Romane. In calitate de membru al Partidului National-Liberal Gheorghe Bratianu, a fost deputat de Putna (azi Vrancea) in 1932, 1933 si 1937. Intre februarie – septembrie 1939 a fost rezident regal al Tinutului Dunarea de Jos, iar intre septembrie 1939 si iunie 1940 a fost ministru de Stat, apoi ministru al Propagandei Nationale. A fost detinut politic la Sighet intre 1950-1955. Opera sa stiintifica inglobeaza peste 350 de articole, studii si ...

Octav George Lecca

Familiile boieresti romane.

Fără a idealiza nici în trecut, nici în prezent, Lecca redă boieriei ceva din prestigiul castei de odinioară, al faptelor ei de arme, al datoriei sacre împlinite pe câmpul de luptă, al codului onoarei, al acelui adagiu noblesse oblige care a funcţionat cândva şi pe plaiurile mioritice, dâmboviţene, oltene sau bahluiene.