Autori: Ioan Slavici | Editura: Ana | Categorie: Beletristica
Bohumil Hrabal
Lecții de dans pentru vârstnici și avansați
Lecţii de dans pentru vârstnici şi avansaţi este un roman mai degrabă neobişnuit, desfăşurat într-o singură frază spectaculoasă, de un umor incredibil şi o tristeţe apăsătoare, cum sunt, de altfel, toate scrierile lui Hrabal. Monologul fostului pantofar din Lecţii de dans este un bric à brac de personaje şi întâmplări din Cehia de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, în parte confesiune, în parte meditaţie despre dragoste, timp sau moravuri, totul într-o notă de subtilă ironie. La un moment dat, bătrânul povestitor spune că „o carte bună nu trebuie să-l lase pe cititor să doarmă liniştit, dimpotrivă, trebuie să-l facă să sară din pat în izmene şi să dea fuga la scriitor ca să-i ardă câteva“. Dacă Hrabal ar mai trăi, v-aţi dori cu siguranţă să faceţi asta odată ajunşi la final. Bohumil Hrabal (1914 – 1997) este un scriitor ceh considerat de mulţi una dintre cele mai importante voci ale literaturii secolului XX. Multă vreme, cărţile sale au circulat în samizdat, adunând în jurul lor o comunitate de hrabalieni pasionaţi, cuceriţi definitiv de umanismul tragicomic şi umorul savuros al operei sale.
Alexandre Dumas - fiul
Dama cu camelii se află printre marile romane de dragoste ale lumii, unul dintre acele romane care îşi cuceresc publicul la momentul apariţiei şi cunosc totodată o posteritate fertilă, emanând un fel de aură care le readuce mereu în atenţia cititorilor. Ce are special acest roman, ce-l face să reînvie pentru cititorul contemporan? Ce-l face să traverseze epoca şi să rămână proaspăt la lectură? Faptul etern al unei iubiri care nu se poate împlini, prin urmare o iubire tragică? Pe muchie de cuţit, această iubire devine mai intensă, mai dramatică decât orice iubire ameninţată sau interzisă. "În cele din urmă, acest roman ne propune un personaj excepţional, iar titlul său invocă, prin eufemismul misterios care recomandă cumva poetic curtezana, şi o aură ce oferă, dincolo de numele de scenă, marca unei individualităţi, exerciţiul unei singularităţi tragice, o iubire care rămâne fixată în mica noastră bibliotecă de fantasme memorabile." Angelo Mitchievici
W. G. Sebald
Praga decide să-l trimită la începutul celui de-al Doilea Război Mondial în Anglia, la o vârstă atât de mică, încât băiatul – care va fi adoptat de familia unui pastor calvinist din Ţara Galilor – nu-şi va putea aminti şi înţelege mai târziu propriul trecut. La maturitate află care e adevăratul lui nume şi porneşte prin Europa încercând să-şi recompună o istorie pe care o presimţise cumva întotdeauna într-un mod melancolic, descoperind-o acum, treptat, în tot ce are ea mai funest şi mai tragic. J. Austerlitz, neobişnuitul erou al lui Sebald, se vede nevoit să-şi reconstituie viaţa bucată cu bucată, prin îmbinarea unor poveşti disparate, adesea incredibile, pentru a afla, în ultimă instanţă, cine este. Austerlitz este ultimul roman al lui W. G. Sebald şi capodopera sa, o poveste tandră şi sobră deopotrivă, o dramă atât de profundă, încât rămâne aproape incomunicabilă. „O evidentă carte de geniu.“ Literary Review „Oare mai e încă posibilă măreţia literară? Cum ar putea să mai arate o iniţiativă literară nobilă? Unul dintre puţinele răspunsuri disponibile nouă este opera lui W.G. Sebald.“ Susan ...