Protocolul Sigma - Oferta

Linda Buckley-Archer

Omul de Smoala sau Hotul Timpului, vol.2 din seria Revelatia lui Peter Schock .

CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND UN RĂUFĂCĂTOR DIN SECOLUL AL OPTSPREZECELEA PUNE MÂNA PE O TEHNOLOGIE DIN SECOLUL DOUAZECI ŞI UNU? Având ca fundal când Londra contemporană, când Franţa revoluţionară în plin secol al optsprezecelea, Omul de Smoală este continuarea romanului de succes Gideon, hoţ de buzunare. Dintr-o eroare, maşina antigravitaţională îi catapultează pe Peter Schock şi pe Kate Dyer înapoi în timp, în anul 1763. Dar încercarea de a-l salva pe Peter — rămas prizonier în secolul al optsprezecelea — nu merge deloc bine, şi un răufăcător redutabil, Omul de Smoală, luându-i locul lui Peter în maşina antigravitaţională, ajunge în Londra secolului douăzeci şi unu. Îngrijoraţi de posibilul efect catastrofal al călătoriei în timp, oamenii de ştiinţă de la NASA, implicaţi în această descoperire, se întreabă dacă este corect ca Peter să fie salvat. Kate hotărăşte să acţioneze pe cont propriu, însă lucrurile nu merg conform planului. Curând, efectele fizice ale călătoriei în timp încep să aibă şi asupra ei un impact tulburător. Între timp, în secolul nostru, Omul de Smoală provoacă haos într-un oraş în ...

Colin Falconer

Venin

A început asemenea unei povestiri din Kama Sutra. O fermecatoare frantuzoaica si un tanar indian înlantuiti de o mistuitoare, dar ilicita pasiune. Rezultatul este Michel. Aruncat în strada, va creste în mijlocul periculoasei si ferocei lumi interlope a Saigonului. Dar va supravietui hranit de ura si o nelimitata dorinta de razbunare fata de cei care considera ca l-au tradat. Posedat de o formidabila, dar primitiva energie sexuala, un teribil spirit malefic si manat de o violenta fara mila, va lasa o dara de sange ce se va întinde din mahalalele Bombay-ului pana pe bulevardele Parisului. Iar atunci cand justitia va încerca sa-si dea verdictul, destinul îi va juca o ultima si ironica festa...

Mario Vargas Llosa

Paradisul de după colţ

Unde ar fi de găsit Paradisul? Într-o societate egalitară care trebuie edificată sau într-un efort de întoarcere la valorile lumii primitive? Două vieţi: Flora Tristán, care se dă de ceasul morţii în lupta ei pentru drepturile femeii şi muncitorilor, şi Paul Gauguin, cel care îşi descoperă pasiunea pentru pictură şi lasă baltă existenţa burgheză ca să trăiască în Tahiti, unde caută o lume încă necontaminată de convenţiile occidentale. Două concepţii despre sex: cea a Florei, care vede în el doar un instrument de dominare masculină şi alunecă ocazional într-o experienţă lesbiană, şi cea a lui Gauguin, care îl simte ca pe o forţă vitală esenţială, o dată chiar la nivel homosexual, de vreme ce ajută la expansiunea creativităţii sale. Ce au în comun aceste două vieţi opuse, dincolo de relaţia de familie – Flora fiind bunica pe linie maternă a lui Gauguin? În Paradisul de după colţ, Mario Vargas Llosa ilustrează prin două cronici paralele lumea utopiilor din secolul XIX, relatând amănunţit aspiraţia paradiziacă a celor doi eroi şi decăderea lor, inevitabilă când o idee ajunge să fie aplicată mecanic.