Proza - Mihai Eminescu

Ileana Vulpescu

De-amor, de-amar, de inima albastra

Ne straduim de totdeauna sa aflam care sunt mecanismele trecerii noastre prin viata. Am vrea sa le-nfrumusetam si s-aurim pilula. Putem sa ne straduim mult si bine; ele raman, prozaic, neschimbate: foamea, dragostea, frica, invidia. Majoritatea oamenilor sunt manati de biciul foamei. Pentru cine nu stie ce va sa zica foamea o poate trata ca pe-un element vulgar. Depinde care e palierul pe care te-a situat nasterea. Nu sunt de dispretuit, ba dimpotriva, sunt chiar de admirat, cei care muncesc si vor sa-si depaseasca palierul din nastere, ca sa aiba ce manca si, in acelasi timp, nu se-nraiesc nicicum, ci restituie societatii macar stradania neamului din care se trag. Pentru un biolog, beneficiind de cele mai moderne mijloace de investigare, e un succes realizarea unei clone: a interventiei pe-un embrion. Pentru taranul care, neam de neamul lui, si-a arat ogorul cu plugul tras de doua vaci costelive, tractorul se-arata minunea minunilor, iar cine-i va lua sapa din mana si va nascoci o unealta care sa praseasca singura va fi cel mai mare inventator. Cartea de fata infatiseaza, fara partinire, prin intermediul personajelor ei, mecanismele vietii nostre, neschimbate ca un mit. Ileana ...

Ileana Vulpescu

Ramas-bun casei parintesti - I. Vulpescu

Vasile Alecsandri

Chiritele