REGINA MARGOT

Guy de Maupassant

BULGARE DE SEU SI ALTE NUVELE

Figura emblematica a prozei franceze din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, Guy de Maupassant (1850-1893) isi dezvolta creatia in trei directii, fiecare dintre ele ilustrata printr-o capodopera: nuvela realista - Bulgare de seu (1880), romanul social si de moravuri - Bel-Ami (1885) si povestirea fantastica - Horla (1887). Marele scriitor ramane insa, mai cu seama, maestrul incontestabil al genului scurt. Ca nuvelist, Maupassant este un observator necrutator al societatii timpului sau, aducand in scena o galerie tipologica foarte variata. Scrierile sale se impun prin siguranta desenului caracterologic, prin perfectiunea compozitiei si naturaletea dialogului, prin darul de peisagist, arta naratiunii gradate si finetea galica a stilului. Bulgare de seu [...] este o capodopera de compozitie, de comic, de observatie. (Gustave Flaubert) [Maupassant] mi se pare a fi cel mai bun povestitor al secolului al XIX-lea. (Somerset Maugham)

Stendhal

Rosu si Negru

Pentru Julien Sorel, personajul principal din Rosu si Negru, sensul existentei se dovedeste, in cele din urma, a fi "goana dupa fericire", prin cultivarea eroica si tragica a cunoasterii de sine. Fericirea este iubirea in sfarsit cucerita, adica traita si inteleasa totodata. In acele puncte nodale in care procesele psihologice se manifesta in mod imprevizibil (chiar pentru insusi personajul care le traieste), Stendhal renunta la mijloacele clasicei "analize psihologice", explicite si explicative, recurgand fie la notatia cea mai neutra, la un fel de "grad zero al scriiturii", fie la hiatus, la tacere, discontinuitate ce urmeaza a deve­ni, prin activitatea cititorului, vie si substantiala continui­tate.Format sub influenta "Secolului Luminilor", romantic si realist in spiritul timpului sau, Stendhal este si unul dintre primii inventatori ai romanului modern. Irina Mavrodin

Choderlos de Laclos

LEGATURILE PRIMEJDIOASE

Asa cum apare el in realitatea veacului Luminilor, libertinul nu este, nici in primul rand si nici in mod fundamental, un scelerat, o faptura imorala si vicleana ce profita de credulitatea "oamenilor de bine" pentru a-si satisface poftele marsave, ci un "filosof", un "liber-cugetator", un om care, in sfarsit, a ajuns la maturitate, adica a ajuns sa nu mai ia drept litera de lege, precum copiii, tot ce aude spunandu-se in jurul sau despre lume, despre ce este bine si ce este rau, pentru a gandi cu propriul sau cap. Sapere aude - "indrazneste sa stii": aceasta e deviza omului Luminilor. Or libertinul este una din incarnarile celui care a indraznit sa mearga pe calea cunoasterii si, consec­vent cu stiinta la care a ajuns, si-a ales o linie de conduita, o "morala". Radu Toma