Filozofie,sociologie

Constantin Noica

Jurnal De Idei

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2008

A tine un „jurnal de idei" a fost preocuparea constanta a lui Noica incepand din 1939, anul primelor notatii pentru viitorul Jurnal filozofic, publicat in 1944. Stim ca pana in 1958 umpluse noua caiete cu insemnari si reflectii, caiete care s-au pierdut. In anii de detentie politica (1959-1964), Noica, desigur, n-a mai facut insemnari. Dupa moartea lui (1987), s-au gasit, pe langa un caiet din 1958 abia inceput, sase caiete si agende acoperind perioada 1965-1987. Ele au fost descifrate si publicate sub titlul Jurnal de idei in 1990. Volumul de fata reia cu minime modificari acea editie.Notatiile Jurnalului – acumulari de atelier in vederea unor viitoare carti, incercari succesive de definire si nuantare a ideilor filozofice proprii, cugetari, aforisme, comentarii de lectura, insemnari autobiografice – dau simultan o impresie de policromie si coerenta. Autorul isi alimenteaza si verifica ideile-obsesie recurgand la cele mai diverse discipline, de la matematica si logica pana la stiintele naturii, teologie sau arte, dar in desfasurarea aceasta speculativa exista o perfecta armonie interna.Jurnalul de idei este cea mai buna introducere in gandirea lui Noica, in sistemul sau ...

Andrei Plesu

Obscenitatea Publica

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2004

Titlul ales pentru aceasta culegere exprima convingerea autorului ca impestritarea de azi a realitatilor autohtone are o iritanta dimensiune obscena, adica o strinsa afinitate cu psihologia nerusinarii: nerusinare in politica, nerusinare in publicistica, nerusinare in moravuri, in comportamentul public, in discurs, in modul de a (nu) gandi.Nu e vorba de pornografie propriu-zisa, care, in anumite conditii, poate fi de o paradoxala candoare. E vorba de o nonsalanta fara criterii, de exhibitionism agresiv, de o suspensie generalizata a valorilor si a bunei-cuviinte. E vorba de disolutia sfielii, a scrupulelor, a oricarei cenzuri interioare. Rezultatul e un peisaj in acelasi timp hilar si dramatic. In ansamblu, cartea de fata nu poate evita, de aceea, sa fie, o carte trista, caragialmente trista, ca si realitatea pe care o adnoteaza.

Andrei Plesu

Jurnalul De La Tescani

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2007

"Cea mai adecvata expresie scrisa a efortului spiritual imi apare a fi fragmentul. Pentru ca fragmentul singur, numai el, respecta procedura intima a gandirii. Gandim intermitent: intermitent la propriu, data fiind incapacitatea noastra structurata de a pastra in act reflexivitatea (pe o unica tema) dincolo de intervalul citorva ceasuri. (Iar produsul pozitiv, consemnabil, al acestui interval e, de cele mai multe ori, fulgurant: exista clipe ale intelegerii, inconjurate de un zumzet tatonant, care nu e decit asteptarea activa a acelor clipe.) Dar gandim intermitent si in alt sens: gandim cu un aparat finit infinitatea fiecarui gand. A fi creatura inseamna a fi fragment." Andrei Plesu

Lucian Blaga

Aforisme

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2008

Teoriilor mele metafizice nu le-am atribuit niciodata alt caracter decat acela de incercari, perspective, anticipatii, viziuni mistice - in nici un caz caracter de dogme. Am ambitia de a fi cel mai liber dintre adeptii acestor teorii.Sunt tanar inca - si voi ramane pana la urma tanar, fiindca am un viitor, fiindca adevaratul meu viitor vine dupa mine.LUCIAN BLAGA

Constantin Noica

Sase Maladii Ale Spiritului Contemporan

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2012

"În marginea unei lucrari despre fiinta, am încercat sa punem în lumina câteva din marile dereglari, adesea benefice, ale spiritului. Dând nume starilor si demersurilor ca si cum ar fi "maladii" (spiritul însusi a fost denumit, uneori, o maladie a creatiei, când nu s-a vazut gloria lui), am nazuit sa gasim un dram de stiintificitate în dezordinea sub care a trait si traieste omul." (Constantin Noica)

George Ardeleanu

N. Steinhardt Si Paradoxurile Libertatii

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2009

"Scrisa bine, cu îngrijire, cartea lui George Ardeleanu (la origine, o teza de doctorat) merita toata lauda noastra. De multa vreme n-am mai avut în mâna o lucrare atat de serioasa si pe care autorul sa o scoata la iveala cu un efort atât de îndelungat, de ani si ani de munca. Nu e nici o urma de superficialitate. Steinhardt avea, putem spune, tot dreptul sa fie cercetat, om si opera, în acest mod. "Nicolae Manolescu „Cât despre variabilele vietii, ele tin de «bietul om subt vremi» si de un dostoievskianism incontrolabil al propriului destin. Cu o rabdare de Cenusareasa pusa sa separe ce e bun de ce e rau, autorul monografiei ia unul câte unul fiecare bob al vietii lui N. Steinhardt si-l asaza în vasul cuvenit, ordonând un material pe care-l putem intui ca descurajant de haotic si de risipit, la plecare. Iar aici George Ardeleanu n-a procedat ca multi autori de teze de doctorat care, conform definitiei ironice a lui Umberto Eco, «muta niste oseminte dintr-un mormânt în altul», sau dau «un nou ambalaj unui vechi continut», cum spune un prieten al lui Steinhardt, ci a facut o suma de descoperiri pe cont propriu, dintre cele care cer sagacitate." Ioana ...

Eugene Ionesco

A rupe tacerea

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2008

Sunt asemeni lui Iov, omul care, pierzand divinitatea, priveste spre golul ramas si numai intelege nimic. Singura forta ce-mi ramane este refuzul. Refuzul de a ma supune, de a accepta sa dau libertatea pe liniste, pe anestezie - acest pact modern cu diavolul pe care atatia oameni

G. W. F. Hegel

Fenomenologia spiritului

Editura: Univers Enciclopedic

Anul aparitiei: 2000

Hegel porneşte de la ideea că înainte de a trece, în filosofie, la cunoaşterea reală a ceea ce este adevărat este necesar să ne punem mai întâi de acord asupra cunoaşterii, instrumentul prin care luăm în stăpânire absolutul. Subiectul procesului universal al cunoaşterii este pentru filosoful german un principiu spiritual obiectiv. Ideea sau Spiritul absolut. Acesta se afirmă mai întâi ca fiinţare pur logică, apoi se înstrăinează de sine sub forma naturii şi, în sfârşit, se reîntoarce la sine ca Spirit, sub forma conştiinţei şi istoriei. Concepţia dialectică care stă la baza Fenomenologiei spiritului, precum şi a celorlalte lucrări ale sale, i-a permis să aplice pentru prima oară ideea dezvoltării la întreaga existenţă şi cu deosebire la universul uman, istoric şi spiritual, la formele culturii şi cunoaşterii omeneşti.

Breviarul. Historia calamitatum.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2007

"Suntem departe de-a avea in fata un roman! Abelard, amatorul de aventuri romantioase, ar fi fost multumit sa-si stie livrat titlul unei carti cu amoruri fericite/demente, cu aventuri galante/principiale, cu morti/supravietuitori. Dar, vorba poetului, n-a fost sa fie asa. Atacand energic literatura, autorul cartii n-a mers decat pana la jumatatea drumului sau epic, de unde, intorcand privirea, s-a simtit cuprins de nostalgie: titlul il chema inapoi. Viguros, hotarat sa nu fie slab ca o muiere si nici sever ca un tratat stiintific, si-a continuat drumul, aci avantandu-se inaripat, cu cantecul pe buze, spre cursele savante, doctorale, spre formularile reci si lapidare, aci zabovind metodic, cu sublerul in mana, ca sa studieze plasmuirile evanescente, parelnicele umbre ale fanteziei, parfumurile suave si inefabilul cel in veci insetat de determinanti. (...) Fapt e ca, in cele din urma, calatorul a ajuns sa scrie o carte care, daca nu e nici tratat si nici roman, ceva tot trebuie sa fie din moment ce e alcatuita din cuvinte si, pusa sub ochii unui alfabet, ii produce individului, pe buze si in interior, un bazait usor si voluptuos..." (Mircea Horia Simionescu)

Alexandru Dragomir

Caietele timpului.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2006

"Gramatical, am un subiect, timpul, despre care afirm ca trece. Logic, la fel: am ceva numit timp care are atributul ca trece. Numai ca nu timpul trece, ci timpul este trecere. Ce altceva pot intelege intai prin timp decat insasi trecerea? Trecerea este timpul, si anume trecerea fundamentala, care cuprinde si face cu putinta orice alta trecere, cum ar fi miscarea, de pilda. Timpul se deosebeste fundamental de orice trecere fenomenala, tocmai fiindca o fundamenteaza."

Virgil Ciomos

Constiinta si schimbare in critica ratiunii pure.O perspectiva arhitectonica asupra kantianismului

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2006

"Cum este posibil ca ceva sa se schimbe in genere? Cum este cu putinta ca unei stari dintr-un moment de timp sa-i urmeze, intr-un alt moment, o stare contrara? Despre toate acestea nu avem a priori nici cel mai neinsemnat concept." Immanuel Kant "Principalul beneficiu al unei initieri in filozofia transcendentala a lui Kant - sub rezerva, desigur, a seriozitatii unei atari intreprinderi - este dobandirea unei minime sanatati mintale. Ceea ce -in zilele noastre - nu este putin lucru... Pana cand acest deziderat va deveni (speram) unul public, el poate fi propus si, in parte, realizat ca unul privat... Pentru ca - nu-i asa? -de undeva trebuie, totusi, sa incepem." Virgil Ciomos

Allan Bloom

Criza spiritului american.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2006

Descrie situatia spiritului american asa cum se prezinta acesta astazi indeosebi in universitatile din Statele Unite

Teodor Baconsky

Despre necunoscut.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2007

"Astazi, tot ce e necunoscut tinde sa nu mai fie ignorat, cu frilozitatea cunoasterii viitoare, ci mai curand ignorat. 'Ei si?' 'Care-i problema?' Asemenea noi intrebari, prin care noul om nou se dezbara de povara raspunsurilor personale (adica funciarmente responsabile), tradeaza fidel, ca sa spun asa, derapajul in care traim si de care incercam, unii dintre noi, sa ne ferim progeniturile, apropiatii si, desigur, propriul suflet. Problema e ca problema a disparut. Niciodata prejudecata sumara n-a inlocuit mai complezent aventura intelectuala. Nicicand n-a fost mai simplu sa nu pui la indoiala dubiul generalizat." (Teodor Baconsky)

Aristotel

Despre suflet.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2005

Interpretarea si asumarea culturala a tratatului Despre suflet inseamna refacerea unui splendid traseu istoric al contextului originar al filozofiei lui Aristotel, dublat de sirul comentatorilor greci, arabi si latini care au dat sensuri diverse acestui text si au creat filozofii diverse revendicandu-se de la el. Piesa de fundament a reflectiei grecesti asupra subiectivitatii, tratatul se lasa supus unui sir de interpretari tot atat de multiple pe cat de numeroase sunt amprentele lasate in el de traditiile care l-au comentat. El propune o meditatie asupra esentei vietuitorului, a facultatilor lui si a lumii careia el ii este dat si care ii constituie limitele: de la vietuitorul cel mai simplu, dotat cu pipait, pina la fiintele rationale, scara vietuitoarelor ilustreaza participarea graduala la divin, oferind spectacolul diversitatii sublunare a universului aristotelic. Traducere din greaca de Alexander Baumgarten

Elementele dreptului natural si politic.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2005

„Fiecare om, datorita necesitatii naturale, isi doreste propriul sau bine, caruia i se opune aceasta stare ce presupune vrajba intre oameni, prin natura lor egali si capabili sa se distruga unul pe celalalt.“ Thomas Hobbes

Jean-Claude Kaufmann

Femeia singura si Fat-Frumos.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2008

O poveste adevarata cu Cenusarese moderne si Feti-Frumosi, o fina analiza a vietii fara partener, indispensabila pentru intelegerea femeii de azi O femeie din trei traieste astazi fara partener. Intreaga planeta e cuprinsa de acest fenomen, care are o igrijoratoare tendinta de extindere. La inceput e nevoia de libertate: lungi dimineti de duminica petrecute in pat cu o carte, intalniri cu prietenele, iesiri in cluburi, aventuri de o noapte. Sa pregatesc cina in fiecare seara? Sa ajung sa dorm cu el in acelasi pat din simpla obisnuinta? Sa spun mereu unde plec si cu cine ma intalnesc? Multumesc, nu! spun tinerele iubitoare de autonomie, femeile dornice de cariera sau care pur si simplu vor sa-si descopere identitatea. Rezistand mai usor sau mai greu degetului acuzator al societatii care le considera ciudate, tradarii prietenelor care se casatoresc, ele isi continua viata visand la marea poveste de dragoste pentru care uneori nu au timp, alteori nu au curaj. Unde au disparut acei barbati alaturi de care se visau? Unde e Fat-Frumosul care intr-o vreme parea atat de aproape? Tic-tacul ceasului biologic devine tot mai amenintator... Dar, iata, internetul e aici. Un singur click, si ai ...

Jean-Luc Marion

Idolul si distanta.Cinci studii.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2008

Atunci cand incearca "moartea lui Dumnezeu", metafizica reveleaza amurgul idolului conceptual pe care-l botezase, cu de la sine putere, "Dumnezeu". Abisul pe care-l descopera naruirea acestui idol, departe de a inchide problema lui Dumnezeu, o deschide, foarte larg, asupra paradoxului distantei: caci tocmai retragandu-se, in afara oricarui idol, survine Absolutul. Intimitatea creste odata cu distanta. De la Nietzsche la Holderlin, de la Holderlin la Dionisie Areopagitul, "moartea lui Dumnezeu" redevine, prin punerea deoparte a Absolutului, chipul modern al vesnicei sale fidelitati, pentru ca, la sfarsit, sa insinueze rezerva paterna. Daca Absolutul s-ar sugera pe sine in retragere, ca Tata, oare am putea noi sa locuim distanta, ca fii? Astfel se degaja distanta, printr-o dubla dezbatere cu teologia Sfintei Treimi si cu gandirea diferentei, mai precis cu jocul in care, pe terenul deschis de Heidegger, intervin Levinas, Derrida si Urs von Baltasar si in care, in cele din urma, icoana recapituleaza diferenta in distanta. (Jean-Luc Marion)

Miguel de Unamuno

Secretul vietii si alte eseuri.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2009

„De obicei nu e posibil sa cunoastem secretul special si propriu al aproapelui nostru, dorintele lui intime, necazurile, angoasa care-l tulbura sau bucuria ascunsa pe care nu o poate marturisi, pasiunea care-l consuma sau il exalta, nazuintele inimii sale, dar e sigur ca putem cunoaste radacina comuna a secretelor tuturor oamenilor, secretul secretelor fiecaruia dintre noi, secretul Omenirii. El ia diferite forme in fiecare suflet, si aceste forme nu sunt secrete, iar substanta lor ultima si eterna este mereu aceeasi. Iar secretul vietii omenesti, cel general, este dorinta de mai multa viata, este vijelioasa si nepotolita sete de a fi tot ce ne-nconjoara fara a inceta sa fim noi insine, de a ne instapani peste intreg Universul, fara ca Universul sa ne stapaneasca pe noi si sa ne absoarba; e dorinta de a fi altul fara a inceta sa fiu eu si de a continua sa fiu eu, fiind totodata altul; este, intr-un cuvant, setea de divinitate, foamea de Dumnezeu.“ (Miguel de Unamuno)

Alexandru Dragomir

Seminte.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2008

Seminte este cuvantul pe care Alexandru Dragomir l-a pus pe cateva carnete in care, incepand cu anul 1977 si pana in 2002, isi nota ganduri ce-ar fi putut rodi ulterior intr-o meditatie mai ampla. Primele zvacniri ale unor eseuri din diferite Caiete publicate in volumele anterioare (Trezitul dimineata, Actorul, Scris si oral etc.) se afla aici. Volumul contine insa si transcrierea a sase carnete fara titlu, precum si a catorva notatii facute pe foi volante, din perioada 1992-2002. Este partea cea mai spumoasa a operei lui Dragomir. Aici gasim: etimologii spectaculoase, clasificari originale (Armele raului, Cu cine nu se poate dialoga, Pacatele erotice), intrebari neasteptate (Este valul un eveniment?, Cine, din noi, e jignit cand suntem jigniti?), calambururi (exclamare si exclamica, cerc virtuos vs cerc vicios), aforisme cu incarcatura ironic-cioraniana (Acu' 70 de ani eram copil, acu' 50 de ani tanar, acum sunt batran. Cata inconsecventa!), altele impunatoare si grave (Viata este cel mai primejdios joc, fiindca este o lupta nestiuta pentru ce este mai pretios: propria fiinta), notatii cu iz ludic (Batranete: varsta in care cealalta maneca devine o problema; Am ales sa raman un ...

Emile Durkheim

Formele elementare ale vietii religioase. Sociologia religioasa si teoria cunoasterii

Editura: Antet

Anul aparitiei: 2005