Memorii,jurnale,biografii

Gabriel Liiceanu

Jurnalul De La Paltinis

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2008

Jurnalul de la Paltinis - jurnalul momentelor petrecute de Gabriel Liiceanu in preajma lui Noica - a fost bestseller al anilor '80, cand se vindea pe sub mana si se imprumuta numai prietenilor de incredere. Editia a doua, revazuta si adaugita cu paginile cenzurate in 1983, a fost publicata de Humanitas in 1991 si din acel an Jurnalul s-a vandut in peste 50 000 de exemplare. Impreuna cu Epistolarul, Jurnalul de la Paltinis reconstituie in beneficiul tinerei generatii de astazi premisele mitului de ordin cultural nascut, in anii '80, in jurul personalitatii lui Noica. "... O astfel de carte istoriseste o fabula care, cu sau fara noi, merita sa fie inventata." (Constantin Noica) "Un strain care ar citi Jurnalul ar putea crede ca in anii aceia oamenii din Romania nu faceau altceva decat sa se piarda in meditatii atemporale sau sa viseze la soarta civilizatiei.Jurnalul trece dincolo de limitele inevitabil discrete ale unui text filozofic si isi dezvaluie adevaratul sau gand: cautarea de sine. Crima ce incununeaza cartea il priveste mai putin pe Maestru cat pe Discipol..." (Emil Cioran)"... Aceasta carte e in realitate un document de epoca, marturia patetica a unor aspiratii si neputinte ...

Sanda Stolojan

Amurg senin.Jurnal din exilul parizian 1997-2001

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2007

Mircea Cărtărescu

Baroane!.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2005

"M-am straduit sa scriu articolele din Jurnalul national cuprinse in acest volum, pentru un public foarte larg, in asa fel incat parerile mele sa fie nu doar intelese, ci si, cumva, interiorizate de oamenii care le citesc. E usor sa fii lizibil, e mult mai greu sa fii credibil. Daca publicul acestui cotidian - ca si cel, mult mai divers, al acestei carti - simte ca, atunci cand am dreptate si atunci cand ma insel, scriu cu aceeasi buna-credinta, avand ca ghid doar bietul meu discernamant, inseamna ca nu-mi irosesc vremea degeaba cu niste randuri sortite sa traiasca o zi. Nu ma erijez, prin aceasta, nici in gazetar, nici in analist politic, nici in moralist. Ideologia (de orice fel) nu e partea mea tare. Veti gasi in paginile acestei carti simple pareri ale unui om care scrie, de un sfert de veac, tot felul de lucruri, avand clipa de clipa-n minte cuvintele lui Demetriu Ladima: 'Eu sunt un om care scrie. Daca nu scriu ce cred, la ce sa mai scriu?'" (Mircea Cartarescu)

Cu dinţii de lână.Jurnal 1978-1983.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2008

PREMIUL NAŢIONAL PENTRU LITERATURĂ decernat de Uniunea Scriitorilor. "Întrebarea este în ce condiţii poate fi salvat jurnalul, adică poate fi adus în stare de operă durabilă, ceea ce reprezintă aproape o contradicţie în termeni, câtă vreme jurnalul consemnează efemerul. În principiu, rostul lui este mnemotehnic: a nota ce se petrece cu tine şi în jurul tău sau ce îţi trece fugar prin minte, fie din preocupare de tine, fie pentru a-ţi servi mai târziu. Pentru a afla mai târziu ce ai uitat. Jurnalul aparţine unei jurnalistici sui generis, de uz propriu. Devenit carte, se citeşte în acelaşi spirit, şi sinonimia jurnal-ziar nu e întâmplătoare. Se citeşte la fel ca ziarul, cu un interes mai aprins şi totodată mai superficial decât o carte de literatură, fiindcă, la fel ca ziarul, cuprinde numai noutăţi, numai informaţii ce stârnesc curiozitate, făcându-te să afli ceea ce altcum n-ai putea să ştii." (Livius Ciocârlie)

Constantin Sanatescu

Jurnalul Generalului Sanatescu.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2006

Prin functiile militare si politice pe care le-a detinut, generalul Sanatescu a fost direct implicat in istoria anilor 1941–1947: comandant militar al Capitalei in timpul rebeliunii legionare, general combatant pe frontul de rasarit, sef al Casei Militare regale si maresal al Palatului; de doua ori prim-ministru, apoi sef al Marelui Stat Major, a participat la campania spre rasarit si la dezastrul militar de la cotul Donului. A fost unul dintre principalii actori ai actului de la 23 august 1944, si a fost de fata la ultima intalnire dintre regele Mihai si maresalul Antonescu, fiind si martorul primelor etape ale procesului de sovietizare a Romaniei din anii 1944–1947. Toate acestea se regasesc in jurnalul sau sub forma unor date concrete si fapte traite pe viu, avand in marginea lor un comentariu sobru, dar neiertator. Perfect constient de faptul ca relatarea unor asemenea evenimente, la care participase nemijlocit, vor transforma Jurnalul sau intr-un document militar, istoric si politic de prima marime, generalul voia ca acest Jurnal sa devina candva public si de aceea a tinut sa spuna doar adevarul, oricat de neplacut.

Mircea Eliade

Jurnalul portughez si alte scrieri - vol 1 si 2.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2006

Un volum impresionant prin dimensiuni si valoare, ce reuneste aproape tot ce a scris Mircea Eliade in perioada cat a trait si a lucrat in Portugalia, epoca de rascruce in existenta marelui savant roman, cumpana a apelor in viata si opera sa, cand se incheie etapa romaneasca si incepe cea europeana si universala. Volumul, continand trei importante studii introductive (semnate de Sorin Alexandrescu, Florin Turcanu si Mihai Zamfir), cuprinde, in primul rand, mult asteptatul text integral - si, in mare parte, inedit! - al Jurnalului portughez (1941-1944), Jurnalul romanului Viata noua (1940-1942), corespondenta, rapoartele diplomatice, studiile istorice lazar si revolutia din Portugalia, Romanii, latinii Orientului, precum si toate articolele (Ginta latina e regina..., Camoes si Eminescu, Eminescu - poetul rasei romane, Cantece romanesti de Craciun, intalnire cu Mircea Eliade, autorul celei mai recente carti despre Salazar si Revolutia nationala [interviu], Dor - saudade romaneasca, Legenda Mesterului Manole, Liviu Rebreanu, Panorama intelectuala a Romaniei [interviu], Nicolae lorga, omul care a scris cel mai mult din lume, Literatura romana contemporana, Este sociologia instrument de ...

Marguerite Yourcenar

Memoriile lui Hadrian.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2006

Hadrian spune ca moare cu ochii deschisi. Trebuie sa te gandesti cu bunavointa la propria-ti moarte, chiar daca ai o anumita retinere instinctiva in a o face. Si apoi cine stie? Poate vom fi intampinati de unele amintiri ca de niste ingeri. Dar ce-as voi eu sa revad? Poate zambilele de la Mont-Noir sau violetele din Connecticut, primavara; un cimitir in Elvetia, coplesit de trandafiri, un altul sub zapada, printre mestecenii albi, si inca altele al caror loc nici macar nu-l cunosc, ceea ce in fond n-are nici o importanta. Capul Sunion la apusul soarelui; Olimpia la vremea amiezei; o sosire in zori la Sagesta calare, pe carari pustii si pietroase, mirosind a cimbru. O plimbare la Versailles intr-o dupa-amiaza innorata; sau ziua aceea, la Corbridge, in Northumberland, cand, culcata pe locul unor sapaturi arheologice napadite de ierburi, m-am lasat, rabdatoare, patrunsa de ploaie ca osemintele mortilor romani... Marguerite Yourcenar traducere de Mihai Gramatopol

Lidia Staniloae

Memoriile unui fugar.

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2009

Odata cu trecerea timpului, care nu te cruta oricat ai incerca sa-l duci cu vorba, observi din ce in ce mai putin ceea ce este si ramane exterior. Farmecul muntilor, nemarginirea marii, monumentele celebre pe care ai visat toata viata sa le vezi, elogiile celorlalti, pe care ti le-ai dorit, avand sentimentul ca ele te scutesc de orice tristete, ca te prefac intr-un om cu adevarat fericit, toate acestea se estompeaza, capata paloarea negurilor diminetii. Ce ramane, te intrebi? Ramane eventual nadejdea ca n-ai trait degeaba, ca in parabola celor zece talanti, si ca poate acesta sa fie motivul pentru ca sa fii cantarit si judecat cu indulgenta. Da. Asta ramane, speranta unei indulgente, a unei bunatati infinite, pe care nu ai cum sa ti-o imaginezi, pentru ca infinitul nu este o unealta a noastra, a pamantenilor, si ca datorita ei ti se va acorda ceea ce de fapt nu prea meriti: iertarea si salasluirea ta printre cei care o merita mai mult decat tine. Lidia Staniloae

Livius Ciocarlie

BATRANETE SI MOARTE IN MILENIUL TREI

Editura: Humanitas

Mineko Iwasaki

ADEVARATA VIATA DE GHEISA

Editura: Humanitas

Anul aparitiei: 2008

"Multi spun, scrie cu modestie Mineko Iwasaki, ca am fost cea mai buna gheisa din generatia mea; am fost cu siguranta gheisa care s-a bucurat de cel mai mare succes." Instruita de la varsta de cinci ani pentru aceasta dificila profesie, Mineko a trait printre alte geiko ("femei ale artei") intr-o okia din faimosul karyukai Gion Kobu al Kyoto-ului si a practicat stravechile ritualuri nipone ale primirii de oaspeti. Voluntara, perseverenta, iubind cu patima dansul, a devenit una dintre cele mai pretuite gheise din istoria profesiei si socotita "Comoara nationala", un titlu rezervat in Japonia doar marilor artisti. I-a avut drept oaspeti pe printul Charles al Marii Britanii, presedintele american Gerald Ford si secretarul de stat Henry Kissinger. Poate pentru ca se transformase intr-o legenda, Mineko a vrut sa aiba o viata proprie: la 29 de ani s-a retras, s-a maritat, a devenit mama si astazi duce o existenta linistita, dar implinita, intr-o suburbie a Kyoto-ului. La un moment dat, a servit drept sursa de inspiratie unui scriitor a carui carte a ajuns un foarte mare bestseller. Insa Mineko Iwasaki nu vrea ca editorii sa evoce acest episod, pe care-l socoteste ...

Mihai Cantuniari

BARBATUL CU CELE TREI MORTI ALE SALE

Editura: Humanitas

P. F. Thomese

COPILUL UMBRA

Editura: Humanitas

Publicat in 2003, dupa moartea fiicei autorului, inclasabilul Schaduwkind (Copilul-umbra) -- meditatie, poem in proza, eseu -- s-a bucurat de un succes extraordinar in Olanda (70 000 de exemplare vandute), fiind tradus ulterior in peste cincisprezece tari. In 2007, Copilul-umbra a fost nominalizat pentru prestigiosul IMPAC Dublin Literary Award.Cuvant lipsa: Unei femei care-si ingroapa sotul i se spune vaduva, unui barbat ramas fara sotie, vaduv. Un copil fara parinti e orfan. Dar cum se numesc tatal si mama unui copil care a murit?Desi porneste de la un eveniment real -- autorului ii moare fiica la doar cateva saptamani de la nastere --, Copilul-umbra (2003) nu e un text propriu-zis autobiografic: nu aflam mai nimic despre circumstantele mortii, despre spital, boala, incercarile medicilor de a o salva pe Isa. In mod curios, realitatea dura a acestei morti e trecuta sub tacere, iar paginile pe care le citim par sa vorbeasca despre altceva, tatonand un limbaj nou sau resuscitand o limba moarta. Atunci cand survine, textul rupe tacerea, intrerupe legatura organica -- ilizibila -- a tatalui cu micuta lui moarta. Intr-un fel, copilul-umbra e un copil fara insusiri, o forma ce nu se ...

Mircea Cartarescu

JURNAL CARTARESCU SET(VOL1+2)- ANTICARIAT

Editura: Humanitas

Anticariat stare buna Vol 1 + vol 2

Arsavir Acterian

JURNAL 1929-1945/1958-1990

Editura: Humanitas

Julien Green

PLACEREA DE A TE POVESTI TIE INSUTI

Editura: Humanitas

Marcel Mathiot

JURNALUL UNUI BATRAN AMANT

Editura: Humanitas

Marcel Mathiot: un invatator de provincie, un nume necunoscut pana la publicarea acestui jurnal, care a produs senzatie la Paris in toamna lui 2008. Incepand de la 16 ani, Mathiot, nascut in 1910, a scris in fiecare zi a lungii sale vieti o pagina de carnet, precedata de un titlu. Dupa moartea lui, s-au gasit 60 de carnete, 21 600 de pagini, din care editorii au selectat insemnarile ultimilor patru ani, combinandu-le savant cu notatii mai vechi. In acesti ani (2000-2004), dupa ce isi pierde sotia, diaristul redevine, cum spune el insusi, "celibatar". Insemnarile lui dezvaluie o viata sentimentala si sexuala uluitoare pentru un nonagenar. "Marcel apartinea Iubirii in sine, pe care o declina sub toate formele ei, de la marea iubire cu Helene pana la iubirea-complicitate intelectuala cu Lili. Dar cel mai mult ne uimeste - pe noi, «tinerii» cititori - iubirea carnala cu Mado", spune Philippe Delerm in prefata.Jurnalul lui Mathiot nu se rezuma insa la confesiuni picante. El este marturia grava a unui om deosebit: epicurian, socialist romantic, "evitist" (sunt propriile sale caracterizari), rationalist si ateu, dar nicidecum indiferent la suferinta umana, fidel cititor al lui ...

M.Gligor, Mac Linscott Ricketts

INTALNIRI CU MIRCEA ELIADE

Editura: Humanitas

"Colaboratorii la acest volum nu si-au comparat marturiile in timp ce le-au scris si nici nu au stiut cine sunt ceilalti semnatari. Daca ei s-ar intalni intr-o camera, cu siguranta ca s-ar porni discutii interesante. Cititorii atenti pot descoperi discrepante punand alaturi diferitele declaratii ale acestor colaboratori. Amintirile nu sunt perfecte, iar impresiile sunt personale. Cred ca avem aici inregistrari de prima mana ale intalnirilor cu un om a carui personalitate este prea bogata pentru a putea fi cuprinsa in exprimari simple. Este semnificativ ca o parte a colaboratorilor au scris pentru prima data despre intalnirile cu acest Om Mare. E un volum unic, care-i va interesa pe ciitorii de azi si care va constitui, cred, o resursa biografica importanta." (Mac Linscott Ricketts)

Alberto Mattioli

BIG LUCIANO:ADEVARATA POVESTE A LUI PAVAROTTI

Editura: Humanitas

CIORAN

SCRISORI CATRE WOLFGANG KRAUSS 1971-1990

Editura: Humanitas

Mircea Cartarescu

PURURI TANAR, INFASURAT IN PIXELI

Editura: Humanitas

Si, subit, mi-am dat seama, pentru prima data in viata mea, ca existam. Mi-am ridicat ochii din carte: iata, existam! Se afla pe lume, din clipa aceea si nu mai de demult, cineva numit Mircea Cartarescu, cineva la fel de strain de baiatul care citise din Camus cu zece minute inainte ca fluturele de omida. Dar nu era ca si cand omida ar fi evoluat in fluture, ci ca si cand fluturele, venit de nicaieri, ar fi substituit, intr-o fractiune de secunda, omida, ca si cand o alta constiinta, un alt suflet, un alt om ar fi patruns in mintea mea si i-ar fi deschis larg ferestrele.