Pianul mecanic

Toni Morrison

Iubire

Iubire este povestea unui bărbat şi a femeilor din viaţa lui. La 25 de ani de la moartea sa, Bill Cosey este încă o prezenţă puternică. În anii ’40 a ajuns milionar ca patron de hotel, creându-şi o lume plină de strălucire şi fast. Moştenitoarele acestei lumi, May, Christine, Heed, Juniora, Vida şi I. îşi construiesc şi deconstruiesc viaţa în jurul acestui bărbat dispărut, consumate de obsesia tatălui, a soţului, a amantului, a prietenului şi a protectorului. „Iubirea – cel mai frecvent clişeu, cel mai inutil cuvânt şi, în acelaşi timp, cea mai puternică emoţie umană. Fiindcă include în esenţa ei şi ura. Pentru a-i reda întreaga complexitate, am încercat să elimin, pe cât posibil, acest cuvânt din carte. Dacă am reuşit să arăt multitudinea faţetelor, profunzimea, dar şi preţul teribil pe care îl aduce cu sine, atunci titlul este o reuşită.“ Toni Morrison „Iubirea în multiplele ei faţete: seducătoare, romantică, obsesivă, maritală, inocentă, devotată, intimă, dar şi iubirea neîmpărtăşită, nedorită, trădată, interzisă, plină de gelozie, iubirea care se transformă în ...

W. G. Sebald

Austerlitz

Pentru a-şi scăpa fiul de persecuţiile antisemite, o familie de evrei din Praga decide să-l trimită la începutul celui de-al Doilea Război Mondial în Anglia, la o vârstă atât de mică, încât băiatul – care va fi adoptat de familia unui pastor calvinist din Ţara Galilor – nu-şi va putea aminti şi înţelege mai târziu propriul trecut. La maturitate află care e adevăratul lui nume şi porneşte prin Europa încercând să-şi recompună o istorie pe care o presimţise cumva întotdeauna într-un mod melancolic, descoperind-o acum, treptat, în tot ce are ea mai funest şi mai tragic. J. Austerlitz, neobişnuitul erou al lui Sebald, se vede nevoit să-şi reconstituie viaţa bucată cu bucată, prin îmbinarea unor poveşti disparate, adesea incredibile, pentru a afla, în ultimă instanţă, cine este. Austerlitz este ultimul roman al lui W. G. Sebald şi capodopera sa, o poveste tandră şi sobră deopotrivă, o dramă atât de profundă, încât rămâne aproape incomunicabilă. „O evidentă carte de geniu.“ Literary Review „Oare mai e încă posibilă măreţia literară? Cum ar putea să mai arate o iniţiativă literară nobilă? Unul dintre ...

Bohumil Hrabal

Trenuri cu prioritate

Trenuri cu prioritate este povestea emoţionantă a maturizării unui tânăr care lucrează la căile ferate cehoslovace în timpul ocupaţiei germane din cel de-al Doilea Război Mondial. Romanul a fost ecranizat în 1966 de regizorul Jiří Menzel, care a obţinut cu Ostře sledované vlaky premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. Pelicula merită văzută fie și numai pentru celebra scenă a ştampilării fundului telegrafistei Zdenička de către impiegatul Hubička. „Un autor superb.“ Julian Barnes Bohumil Hrabal (1914 – 1997) este un scriitor ceh considerat de mulţi una dintre cele mai importante voci ale literaturii secolului XX. Multă vreme, cărţile sale au circulat în samizdat, adunând în jurul lor o comunitate de hrabalieni pasionaţi, cuceriţi definitiv de umanismul tragicomic şi umorul savuros al operei sale. Din seria de autor Bohumil Hrabal: Lecții de dans pentru vârstnici și avansați L-am servit pe regele Angliei O singurătate prea zgomotoasă